Primul argument care conferă o oareşce credibilitate acestui scenariu constă în precedentul acord, de la Yalta, prin care România a fost cedată URSS după al Doilea Război Mondial. La aceea oră părea imposibil ca marile democraţii ale lumii să bată palma cu Stalin pentru extinderea bolşevismului până la fluviul Oder. Istoria a demonstrat însă că teroarea impusă de Moscova statelor europene a fost făcută cu aprobarea tacită a Occidentului, în ciuda protestelor de formă.
În plus, în sprijinul teoriei se aduce argumentul că oferirea României de către SUA se face în schimbul Siriei. Înlăturarea lui Assad de la putere, aduce mari pierderi Kremlinului, care îşi pierde unul dintre puţinii aliaţi pe care-i mai avea înregiune şi un partener comercial important, mai ales pe partea de tehnică militară. Pentru că SUA va bloca de acum înainte prezenţa Rusiei în geopolitica din Orientul Mijlociu, este posibil să fi oferit la schimb un cap de pod în UE, pentru a menaja orgoliul Moscovei.
Cei care îi consideră pe adepţii teoriilor conspiraţioniste ca fiind bolnavi de scenarită spun că România a ieşitdefinitiv de pe orbita sovietică din momentul în care a devenit membră NATO şi UE. Iar în viziunea lor o reorientare promoscovită a Guvernului de la Bucureşti nu poate avea loc fără ieşirea din UE şi NATO. Însă o apropiere de Rusia nu ar putea fi privită drept o abandonare a angajamentelor asumate faţă de aceste organisme internaţionale, mai ales că la bază va sta cooperarea economică.
Vocea Rusiei susţine validarea referendumului
Din punct de vedere comercial, o apropiere de Rusia ar avea efecte spectaculoase pe termen scurt şi mediu. Pentru o industrie nerestructurată şi energofagă, aşa cum este cea românească, energie la preţuri mai mici şi materie primă din Rusia ar genera o creştere în ritm alert a PIB-ului. La aceasta s-ar adăuga deschiderea pieţei reprezentate de Comunitatea Statelor Independente coordonată de la Kremlin. Costurile părţii ruse nici nu ar fi mari, mai ales că din România se va putea exporta liber mai departe în UE.
Un asemenea scenariu este promovat de către Vocea Rusiei. Acest post de radio este tot mai des amintit, atât în presa autohtonă, cât şi la nivelul politicienilor. Miza conflictului dintre Traian Băsescu şi PDL pe de-o parte şi Ponta şi USL pe de alta ar fi un câştig însemnat geopolitic pentru Rusia, în cazul în care s-ar obţine demiterea lui Băsescu.
Deocamdată sunt câteva elemente care nu par a fi întâmplătoare sau simple coincidenţe:
- În primul rând vorbim de un plan bine articulat şi conceput la începutul lunii aprilie, chiar înainte de numirea lui Victor Ponta în funcţiunea de premier.
- Care a fost rolul lui Wesley Clark, fost general în armata SUA, actualmente consilier al lui Ponta în elaborarea şi punerea în aplicare a acestui blitzkrieg?
- Numirea lui Andrei Marga, fără nicio experienţă în diplomaţie şi filorus, pe postul de ministru de externe. Care a fost menirea lui, din moment ce a fost remaniat la numai trei luni de la numire?
- Frecvenţa şi orientarea cât mai evidentă pro-USL a articolelor publicate de Vocea Rusiei.
- Imediat după referendum, Vocea Rusiei comenta: "Echipa de la USL mai are şanse reale să-l demită pe Traian Băsescu, dar pentru a reuşi trebuie să acţioneze în forţă şi să renunţe la comportamentul defetist". La mai puţin de o săptămână, se spunea la acelaşi post că "USL a acţionat într-un mod perseverent şi a renunţat la atitudini defetiste".
- Pe 30 iulie, folosindu-se de declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, Vocea Rusiei dădea conducerii de la Bucureşti următoarea idee. "Imixtiunea externă ar putea fi invocată pentru a justifica validarea referendumului de către Curtea Constituţională chiar şi în lipsă de cvorum.
- Parlamentul poate decide repetarea referendumului pentru atingerea cvorumului. Până la urmă, există şi opţiunea organizării unor proteste de stradă".Politicienii USL au preluat entuaziaşti propunerea de validare a referendumului pe baza boicotării votului, mai ales la chemarea Ungariei.
- Eforturile de a valida referendumul, pe baza evaluarii bazinului electoral rezident în România cu ajutorul lui "Nea Vasile", "ciocănitor în porţi", în scopul reducerii cu 1,4 milioane a listei electorale permanente.
- Declaraţia lui Crin Antonescu: "Dacă acest referendum nu avea loc, dacă această suspendare nu avea loc, din toamnă riscam să avem chiar violenţe sociale". O anticipaţie demnă de "adevărata nepoată a mamei Omida", dacă n-ar fi o ameninţare cu provocarea de mişcări sociale.
- Conform postului TV Digi 24, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, s-a deplasat la sediul Ministerului de Interne, imediat după anunţul privind demisia lui Ioan Rus. Oficial, ambasadorul SUA a urmărit cu atenţie întreaga evoluţie a crizei politice din România şi a solicitat respectarea Constituţiei şi a statului de drept.
Vise irealizabile legate de România Mare
Sub acest titlu, ultimul articol al Vocii Rusiei atrage atenţia că "în contextul creşterii tensiunii interetnice în Republica Moldova, ca urmare a ideilor unioniste (unirea cu România) şi deciziei autorităţilor Ucrainei de a interzice accesul pe teritoriul său al activiştilor români, membri ai mişcărilor separatiste, în presă şi în societate a crescut interesul faţă de politica „distribuirii de paşapoarte" practicată de guvernul român."
Problema Rusiei este că protecţia drepturilor românilor din Ucraina se transformă de obicei în cererea stabilirii unei autonomii culturale, apoi teritoriale, iar până la crearea României Mari după modelul din 1918 mai rămân de făcut doar câţiva paşi.
Însă "jurnaliştii" ruşi au grijă să pună această acţiune a autorităţilor pe seama unui acord secret al lui Traian Băsescu cu autorităţile de la Chişinău: Traian Băsescu simplifică procesul privind eliberarea paşapoartelor româneşti, iar beneficiarii lor îl sprijină în mod obligatoriu la alegeri. Pe măsură ce preşedintele României pierdea din popularitate în patrie, programul de acordare de paşapoarte „etnicilor români" irita din ce în ce mai mult societatea română din ţară.
De când România a intrat în UE, ideea refacerii României Mari se confruntă cu unele dificultăţi. Refuzul oficial al României la orice pretenţii teritoriale faţă de statele vecine a fost una din condiţiile aderării ei la UE, drept care Bucureştiul oficial poate vorbi numai despre „speranţa privind integrarea tuturor românilor într-o familie europeană unică". În pofida dificultăţilor geopolitice, în ultimii ani procesul acordării de paşapoarte româneşti în Moldova şi Ucraina s-a intensificat. Cauza acestui fenomen, pe lângă ambiţiile politice ale Bucureştiului, este cu totul alta.
"În ajunul referendumului desfăşurat cu puţin timp în urmă privind demisia preşedintelui României Traian Băsescu, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a cerut cetăţenilor români care locuiesc în Moldova să boicoteze acest referendum pentru a-l declara „invalid" din cauza prezenţei reduse la vot", demască radioul finanţat de Moscova.
Astfel că o schimbare, în sensul înăspririi politicii de acordare de paşapoarte românilor născuţi în afara graniţelor actuale, va fi una dintre măsurile de bun simţ pe care le va lua USL. Mai ales că "pe măsura agravării crizei economice din Europa, atractivitatea cetăţeniei române se va reduce la zero. Experţii revistei Der Spiegel menţionează că în pofida eforturilor României, potrivit sondajelor, numai 2% din locuitorii Moldovei se consideră români. Se pare că această cifră, dezamăgitoare pentru susţinătorii României Mari, nu poate fi schimbată, aşa cum nu poate fi schimbată atitudinea negativă a Europei faţă de încercările revizioniste ale unor politicieni români." Bineînţeles că prin revizionism este înţeles Traian Băsescu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
