Toată lumea se reînarmează, mai puţin Europa

Să începem cu veştile recente, acelea privind afirmaţiile uimitoare făcute de Vladimir Putin la începutul săptămânii. La câteva zile de la alegerile prezidenţiale din 4 martie, pe care Putin nu concepe să le piardă, acesta a anunţat cel mai vast program militar rus de după sfârşitul Războiului Rece. Una din priorităţile sale va fi modernizarea şi transformarea completă a aparatului militar al ţării, scrie Putin în cotidianul Rossiyskaya Gazeta. Inamicul principal este identificat: Vestul, relateaza Rador.

Cea mai mare ameninţare la adresa Rusiei, cea care ar putea face ca arsenalul său de rachete să-şi piardă relevanţa, este scutul american antirachetă, continuă primul ministru. Acest sistem de apărare împotriva rachetelor, la care Moscova a fost invitată de Washington să participe, ar trebui să apere Europa. Însă Vladimir Putin nu îl vede aşa. "Trebui să răspundem eforturilor SUA şi NATO în domeniul apărării antirachetă", insistă Putin. Nici vorbă de a accepta oferta de colaborare a SUA: "Nu putem fi prea patrioţi în această privinţă", spune fostul preşedinte; răspunsul Rusiei va fi "să determine eşecul proiectului american, inclusiv al componentei sale europene".

Al doilea efort militar important la nivel planetar este cel al Chinei. Până în 2015, bugetul militar al acestei ţări ar trebui să se dubleze, după cum au estimat în această săptămână experţii de la Jane's Defence. Acest buget va atinge în acel moment 238 miliarde de dolari (180 miliarde de euro), ceea ce va însemna ca timp de 20 de ani cheltuielile militare ale Chinei vor fi crescut cu ritmuri de două cifre. Cine este duşmanul? Şi de data asta, SUA. Însă analiştii care se ocupă de politica de apărare a Chinei afirmă că Beijingul nu are nicio intenţie de a egala puterea militară americană. Primul obiectiv strategic al Chinei este să-şi protejeze zonele maritime şi cei 1800 de km de coastă - de la Marea Galbenă în nord, la Marea Chinei de Sud.