"La ora actuală, avem circa un milion de turişti pe an număr total pe balneo în mod constant, pentru că aici există o anumită constanţă. Total turismul balneo variază între 800.000 şi un milion. 10% reprezintă turismul internaţional, deci undeva la 100.000, foarte puţin. Pieţele tradiţionale au fost în scădere, ca urmare a faptului că Israelul avea unele probleme - cele politice. Pe de altă parte, sunt şi oameni care au îmbătrânit, nu mai au acea nostalgie a vizitării României", a spus Rădulescu.
Potrivit acestuia, România a fost extrem de căutată în perioada interbelică, atunci când exista un număr aproape dublu de staţiuni faţă de cel actual (circa 80). A urmat perioada războiului, iar multe dintre aceste staţiuni au fost devastate, ele fiind şi locuri de retragere a armatelor. Ulterior, în anii '70, s-a construit foarte mult, iar conceptul geriatric al Anei Aslan a făcut înconjurul lumii, iar turiştii veneau în număr foarte mare atât pe litoral - în zona Neptun-Olimp -, cât şi în toată ţara, unde existau pieţe turistice extraordinare axate pe turismul din Israel, Germania şi Italia.
În opinia lui Nicu Rădulescu, turismul balnear din România se confruntă cu două mari probleme: pe de o parte, există resurse balneare importante, unele unice în Europa, cum ar fi mofetele, dar nu le exploatăm astfel încât să ne situăm în eşalonul fruntaş al Europei, există şi forţă de muncă calificată, respectiv un sector medical balnear extrem de puternic, însă suntem deficitari la promovare.
Pe de altă parte, investitorii nu beneficiază de un parteneriat solid cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi nici de facilităţi, în condiţiile în care upgradarea unui hotel de la două la trei stele costă mai mult de cinci milioane de euro, iar recuperarea investiţiilor se face în 15 - 20 de ani.
"Ceea ce nu se spune de multe ori este că o investiţie în domeniul balnear de upgradare a unui hotel de la 2 la 3 stele costă peste cinci milioane de euro. Deci, investitorii trebuie încurajaţi şi să aibă facilităţi, pentru ca ei să poată să-şi dezvolte investiţiile şi să şi le poată recupera în mai puţin de zece ani, pentru că acum durata de recuperare a unei investiţii în turismul balnear este între 15 şi 20 de ani, foarte mult", a arătat preşedintele organizaţiei patronale.
În plus, în afara promovării, nu există nicio coerenţă în ceea ce priveşte parteneriatul în dezvoltarea produsului turistic în zona urbană, a primarilor şi investitorilor, de foarte multe ori neexistând o coerenţă în ceea ce priveşte modul în care se încadrează anumite construcţii noi în peisajul urban din staţiunile balneare, nu există o coerenţă în ceea ce priveşte parteneriatele în identificarea unei soluţii viabile pentru exploatarea apelor termale, astfel încât România să aibă zone cu ape termale deosebite.
Nicu Rădulescu a dat ca exemplu falia termală descoperită în Bucureşti.
"Nu se cunosc aceste lucruri şi nu se ştie că apele termale din Bucureşti ar putea să aibă aceleaşi efecte ca şi cele de la Herculane sau de la Călimăneşti - Căciulata. Aceste ape termale din Bucureşti sunt în conservare şi, printr-un mic efort pe care l-ar putea face atât autorităţile, cât şi investitorii, s-ar putea pune bazele unor SPA-uri ca în alte ţări europene", a subliniat acesta.
Rădulescu este de părere că România are, totuşi, o şansă, prin colaborarea pe care patronatele din turism vor să o aibă cu Ministerul Dezvoltării şi cu Ministerul Sănătăţii.
"România are o şansă pentru că ceea ce vrem să facem împreună cu MDRT şi MS este foarte important. Faptul că s-au pus în sfârşit la o masă - Ministerul Sănătăţii cu cel al Turismului, cu organizaţiile patronale şi cu primarii - este un semnal că, probabil, în foarte scurt timp, strategia naţională va deveni nu numai un punct pe hârtie, dar şi o componentă importantă pentru că, dacă România are o şansă, ea are o şansă cu turismul balnear. Asta ştim cu toţii, nu mai trebuie s-o dovedim'', a afirmat el.
În opinia sa, României îi trebuie 4 - 5 ani ca să dezvolte primele stabilimente cu adevărat balneare.
"Eu cred că avem capacitatea să pornim motoarele şi din ce văd că se întâmplă la ora actuală şi din cea ce doreşte şi spaţiul instituţional şi cel politic este că într-adevăr această şansă nu ar trebui să fie irosită. Ar fi, poate, pentru România, o şansă, dar şi pentru aceste resurse balneare care stau neutilizate şi care aşteaptă să fie puse în valoare", a conchis Nicu Rădulescu.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
