Pentru o firmă mică, TVA-ul poate părea complicat, mai ales atunci când cifra de afaceri se apropie de plafonul de înregistrare. În 2026, regula de bază este clară: o întreprindere mică poate aplica regimul special de scutire dacă cifra de afaceri anuală nu depășește 395.000 de lei. Plafonul a fost majorat de la 300.000 de lei la 395.000 de lei începând cu 1 septembrie 2025.
Asta nu înseamnă însă că orice firmă cu venituri sub acest nivel este automat scutită de toate obligațiile legate de TVA. Contează tipul operațiunilor efectuate, locul unde sunt realizate și dacă firma optează pentru regimul normal de TVA.
Care este plafonul de TVA pentru firmele mici?
În România, plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici este de 395.000 de lei.
O firmă a cărei cifră de afaceri relevantă pentru TVA nu depășește acest plafon poate aplica regimul special de scutire. În acest regim, firma nu colectează TVA de la clienți și, în principiu, nu are dreptul să deducă TVA aferentă achizițiilor.
Este important de reținut că plafonul nu reprezintă pur și simplu „toți banii care intră în contul firmei”. Codul fiscal stabilește ce operațiuni intră în calculul cifrei de afaceri relevante pentru plafon.
Ce se întâmplă când depășești plafonul?
Depășirea plafonului de 395.000 de lei atrage obligația de înregistrare în scopuri de TVA.
În acest caz, firma trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și să treacă la regimul normal de taxare, conform regulilor prevăzute de Codul fiscal. Modificările introduse în 2025 au stabilit procedura aplicabilă după majorarea plafonului.
De aceea, antreprenorii trebuie să urmărească permanent cifra de afaceri relevantă pentru TVA și să nu aștepte închiderea anului pentru a verifica dacă au depășit plafonul.
Firma mică poate fi plătitoare de TVA chiar dacă este sub plafon?
Da.
Faptul că o firmă se află sub plafon nu înseamnă că trebuie obligatoriu să rămână neplătitoare de TVA. O persoană impozabilă care îndeplinește condițiile poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.
Această variantă poate fi analizată, de exemplu, atunci când firma are achiziții importante cu TVA și dreptul de deducere este relevant pentru activitatea sa.
Pe de altă parte, pentru o firmă care lucrează în principal cu persoane fizice și are puține cheltuieli cu TVA deductibilă, rămânerea în regimul de scutire poate fi mai simplă și poate avea un avantaj comercial.
Ce înseamnă să fii neplătitor de TVA?
În regimul special de scutire, firma nu adaugă TVA la prețurile facturate pentru operațiunile pentru care se aplică regimul.
De exemplu, dacă o firmă neplătitoare de TVA facturează un serviciu cu 1.000 de lei, clientul va achita 1.000 de lei, fără TVA colectată separat.
În schimb, firma nu poate deduce TVA-ul aferent achizițiilor sale în modul în care o face o persoană înregistrată normal în scopuri de TVA. ANAF descrie regimul special ca fiind o scutire fără drept de deducere.
Ce înseamnă să fii plătitor de TVA?
O firmă înregistrată normal în scopuri de TVA colectează TVA pentru operațiunile taxabile și poate, în condițiile legii, să deducă TVA aferentă achizițiilor.
În România, începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA este 21%, iar cota redusă este 11%, pentru categoriile de bunuri și servicii prevăzute de Codul fiscal.
Prin urmare, o firmă plătitoare de TVA trebuie să acorde atenție cotei aplicabile fiecărei operațiuni.
Ce obligații are o firmă plătitoare de TVA?
După înregistrarea normală în scopuri de TVA, firma are mai multe obligații fiscale și contabile.
Printre acestea se pot afla:
emiterea documentelor cu TVA, atunci când operațiunea este taxabilă;
evidențierea TVA colectate și deductibile;
depunerea decontului de TVA;
plata eventualei diferențe de TVA datorate;
raportări și declarații specifice, în funcție de operațiunile efectuate;
respectarea regulilor privind operațiunile intracomunitare și tranzacțiile cu parteneri din alte state.
Obligațiile concrete diferă în funcție de perioada fiscală și de tipul tranzacțiilor realizate.
TVA și tranzacțiile cu firme din Uniunea Europeană
Una dintre situațiile în care o firmă mică trebuie să fie atentă este cea a tranzacțiilor intracomunitare.
O firmă poate avea obligații legate de TVA chiar dacă nu este înregistrată normal în scopuri de TVA, în funcție de natura și valoarea operațiunilor efectuate cu parteneri din alte state membre.
De exemplu, achizițiile de servicii de la furnizori din Uniunea Europeană pot genera obligații fiscale specifice. În anumite situații se poate aplica mecanismul taxării inverse, iar firma poate avea nevoie de o înregistrare specială în scopuri de TVA.
Prin urmare, statutul de „neplătitor de TVA” nu înseamnă că firma nu va avea niciodată obligații legate de TVA.
Există și alte excepții?
Da. TVA-ul are numeroase reguli speciale.
Unele operațiuni sunt scutite de TVA, în timp ce pentru altele se aplică taxarea inversă sau reguli speciale privind locul livrării ori prestării.
În plus, începând cu 1 ianuarie 2025 există și un regim special pentru întreprinderile mici aplicabil la nivelul Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea SME-SS. Acesta poate permite, în anumite condiții, aplicarea regimului de scutire și în alte state membre. Aplicarea este voluntară și presupune respectarea condițiilor prevăzute de legislație.
TVA la încasare este altceva
O confuzie frecventă este între regimul de scutire de TVA și TVA la încasare.
Sunt două mecanisme diferite.
Regimul de scutire pentru întreprinderile mici se referă la faptul că firma nu colectează TVA în condițiile prevăzute de Codul fiscal.
TVA la încasare este un sistem destinat persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, în cadrul căruia exigibilitatea TVA este legată, în anumite condiții, de încasarea contravalorii facturilor.
Pentru 2026, plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de 4,5 milioane de lei, conform informațiilor publicate de ANAF.
Cum alegi între neplătitor și plătitor de TVA?
Nu există o soluție universală.
Pentru o firmă care prestează servicii către persoane fizice, are puține cheltuieli și vrea să păstreze prețul final cât mai simplu, regimul de scutire poate fi avantajos.
În schimb, dacă firma lucrează în principal cu alte companii plătitoare de TVA și are investiții sau achiziții importante, înregistrarea în scopuri de TVA poate fi mai interesantă datorită dreptului de deducere, în condițiile legii.
Contează și domeniul de activitate, structura clienților și ponderea achizițiilor cu TVA.
Exemplu simplu
Să presupunem că o firmă de servicii are o cifră de afaceri de 250.000 de lei și lucrează în principal cu persoane fizice.
Dacă rămâne în regimul special de scutire, nu colectează TVA pentru operațiunile pentru care se aplică scutirea, însă nici nu deduce TVA aferentă achizițiilor.
Dacă optează pentru regimul normal, va colecta TVA la operațiunile taxabile, dar va putea deduce TVA aferentă achizițiilor eligibile.
Care variantă este mai bună depinde de marja firmei, structura cheltuielilor și tipul clienților.
Ce trebuie să urmărească antreprenorii în 2026?
Pentru o firmă mică, cele mai importante lucruri sunt:
Urmărește plafonul de 395.000 de lei.
Verifică periodic ce operațiuni intră în calculul cifrei de afaceri pentru TVA.
Nu presupune că „neplătitor de TVA” înseamnă lipsa oricărei obligații privind TVA.
Verifică separat tranzacțiile cu parteneri din Uniunea Europeană.
Dacă depășești plafonul, verifică imediat obligația de înregistrare.
Analizează dacă înregistrarea voluntară în scopuri de TVA este avantajoasă pentru afacerea ta.
Concluzie
Pentru firmele mici, plafonul de 395.000 de lei este unul dintre cele mai importante repere fiscale în 2026. Sub acest nivel, o întreprindere poate aplica regimul special de scutire, însă poate opta și pentru regimul normal de TVA în condițiile legii.
Alegerea nu trebuie făcută doar în funcție de cifra de afaceri. Tipul clienților, valoarea achizițiilor, investițiile și tranzacțiile cu firme din România sau din străinătate pot schimba semnificativ situația.
Pentru că regulile TVA sunt tehnice și se modifică periodic, înainte de luarea unei decizii fiscale importante este recomandată verificarea legislației în vigoare și, după caz, consultarea unui contabil sau consultant fiscal.
Sursă foto: pexels.com
