Când mergi la supermarket și cumperi o pâine, nu te întrebi cine ia partea lui din cei 3 lei. Nu te gândești că, din banii ăștia, o felie bună merge direct la stat. TVA-ul nu se vede, nu face zgomot, dar e acolo, în fiecare bon, în fiecare produs. Și dacă tot e peste tot, hai să-l cunoaștem mai bine.
Cum s-a născut TVA-ul? Nu, TVA-ul nu e „invenția românească” care ne goleşte portofelele. Povestea lui începe în Franța anului 1954, când un economist isteț, Maurice Lauré, s-a gândit: „Cum să iau bani de la oameni fără să-i sufoc cu taxe la fiecare pas?” . Până atunci, statele aplicau impozite la fiecare tranzacție, iar prețurile explodau artificial. Lauré a venit cu ideea simplă: fiecare plătește un pic, la fiecare etapă a lanțului economic, iar statul încasează sigur, fără dublă taxare. Mecanismul a fost un succes și, până în anii ’70, aproape toate țările europene adoptaseră TVA. Azi, este prezent în peste 160 de state.
România și TVA-ul: de la teorie la… haos Noi am introdus TVA în 1993. Trebuia să fie semnul că intrăm în lumea civilizată. Dar, cum se întâmplă des pe la noi, teoria a rămas teorie. Practica? Un dezastru la colectare. TVA-ul este astăzi principala sursă de bani pentru bugetul de stat, dar noi nu reușim să-l colectăm. Suntem, an de an, pe ultimul loc în Europa, sub Bulgaria, la încasarea taxei.
Suntem campioni la pierderi: 30% din TVA dispare. Media UE? 7%. Noi stăm de patru ori mai prost decât restul Europei. Și asta nu pentru că românii nu plătesc, ci pentru că sistemul e praf:
În plus, legea insolvenței a fost folosită abuziv pentru a „ eluda și evapora” taxe și sub umbrela căreia se ascund rău platnicii.
Cât pierdem, de fapt? Cifrele care dor: 8,48 miliarde € pe an! Doar în 2022, România a pierdut 8,48 miliarde de euro din TVA. Iar în același timp, deficitul bugetar a fost de 30 miliarde de euro. Dacă am colecta ca europenii, n-am mai fi în criză.
TVA-ul nostru cel de toate zilele
De la „împrumut” la închisoare: ce riști dacă nu plătești?
Mulți cred că neplata TVA sau CASS e doar un „împrumut” de la stat.
Greșit! Din 2022, Legea 241/2005 spune clar: dacă nu virezi taxele reținute în 60 de zile, faci infracțiune. Pedeapsa? Între 1 și 5 ani de închisoare sau amendă penală. Și totuși, chiar și cu legea în vigoare, lipsa controalelor și a digitalizării face ca mulți să profite în continuare. Pe lângă pedepse trebuie reglementat modul deficitar și greoi de constatare a acestor deficențe care mențin această practică generalizată.
Ce face statul? Ne pune pe toți să plătim!
În loc să repare colectarea, Guvernul a zis: hai să mărim TVA-ul. De la 1 august:
✔ TVA standard urcă la 21% (de la 19%).
✔ Cotele reduse (5% și 9%) dispar. Rămâne una singură: 11% pentru mâncare, medicamente, cărți, turism.
✔ Locuințele sub 600.000 lei rămân cu 9%, dar doar până în 2026.
✔ Pensionarii cu pensii peste 3.000 lei? Plătesc 10% CASS pentru ce trece peste plafon.
Ce înseamnă asta pentru noi?
Un produs de 100 lei va costa 121 lei, nu 119.
O pâine de 3 lei urcă la 3,06 lei.
O cafea la terasă? 15,30 lei.
Vacanțele? Și ele vor „arde” mai tare în buzunar. Premierul zice că e „temporar”. Dar știm ce înseamnă „temporar” la noi…
Cum putem ieși din cercul vicios? Experții spun că soluția nu e să crești taxele, ci să modernizezi sistemul:
Digitalizare completă: facturi electronice, raportări automate
Controale inteligente, nu doar „la întâmplare”
TVA-ul nostru cel de toate zilele
TVA-ul, născut în Franța anilor ’50, a ajuns în România lui 2025 o poveste despre neputință, rea voință, nu despre eficiență. În loc să reformăm colectarea, plătim toți pentru pierderile statului pentru că lipsa de colectare înseamnă îmbogățirea celor care ”îl colectează” în locul nostrum iar noi suntem puși în situația de a plăti datoriile în locul lor. Și asta nu e doar economies au reformă – este viața noastră de zi cu zi.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
