Uniunea Europeană vrea să finalizeze rapid un nou acord bilateral cu Azerbaidjanul și să aprofundeze cooperarea în energie, securitate, transport și digital, într-un moment în care relația cu Baku capătă o greutate strategică mai mare pe fondul războiului din Iran, al presiunilor asupra piețelor energetice și al repoziționării coridoarelor de conectivitate dintre Europa și Asia.

Pe scurt

1. António Costa și Ilham Aliyev s-au întâlnit la Baku pe 11 martie 2026.
2. UE și Azerbaidjanul vor finalizarea rapidă a negocierilor pentru un nou acord bilateral cuprinzător.
3. Energia rămâne nucleul relației, iar Bruxellesul reafirmă rolul Azerbaidjanului în diversificarea aprovizionării Europei.
4. Cele două părți vor să extindă cooperarea și în securitate, apărare, transport, digital, climă și contacte între oameni.
5. Discuțiile au inclus și cele mai recente evoluții geopolitice din Iran și Ucraina.

Întâlnirea de la Baku dintre președintele Consiliului European, António Costa, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, transmite un mesaj politic clar: Bruxellesul vrea să ridice relația cu Azerbaidjanul la un nou nivel instituțional și strategic, prin finalizarea unui nou acord bilateral și prin extinderea cooperării în sectoare considerate sensibile pentru securitatea și reziliența Uniunii. Cei doi lideri au subliniat importanța strategică a parteneriatului UE-Azerbaidjan și și-au exprimat angajamentul de a aprofunda dialogul politic și cooperarea practică, pe baza dinamicii pozitive create de reuniunile la nivel înalt din ultimul an. Domeniile menționate explicit includ securitatea, energia și transportul, iar în declarația comună apar suplimentar conectivitatea, investițiile, reziliența economică, energia curată, transformarea digitală și inovarea. Unul dintre cele mai importante elemente politice ale anunțului este angajamentul pentru finalizarea rapidă a negocierilor privind un nou acord bilateral cuprinzător. Acesta ar urma să ofere cadrul juridic pentru dezvoltarea relațiilor și să fie completat de priorități reînnoite ale parteneriatului Azerbaidjan-UE, precum și de utilizarea deplină a mecanismelor de dialog deja existente, inclusiv Consiliul de Cooperare UE-Azerbaidjan. António Costa a formulat relația în termeni direcți, prezentând Azerbaidjanul drept un partener esențial pentru Uniune. În declarațiile sale de presă, el a spus: „Republica Azerbaidjan este un partener-cheie pentru Uniunea Europeană. În ultimul an, ne-am revitalizat relația. Iar întâlnirea de astăzi este un semn clar al angajamentului nostru comun pentru o cooperare mai aprofundată, în special în domeniile securității, energiei, digitalului și transportului. Și pentru a valorifica pe deplin mecanismele de dialog existente, inclusiv în materie de securitate și drepturile omului.” Costa a legat direct această relație de strategia europeană de diversificare energetică decisă de Consiliul European la Versailles în urmă cu patru ani. Mesajul este că Azerbaidjanul nu mai este doar un furnizor suplimentar, ci un pilon al efortului european de reducere a dependențelor externe în energie. Președintele Consiliului European a spus: „Securitatea energetică este o piatră de temelie a cooperării noastre bilaterale. Acum patru ani, chiar în această zi, la Versailles, Consiliul European a luat decizia de a ne diversifica sursele de aprovizionare pentru gaze, petrol și cărbune. Iar Azerbaidjanul a fost central în acest efort, datorită Coridorului Sudic de Gaze. Iar astăzi, impactul este clar.” Componenta energetică este dublată de o citire explicit geopolitică a momentului. Costa a plasat parteneriatul într-un context regional deteriorat și a legat direct utilitatea sa pentru UE de volatilitatea produsă de conflictul cu Iranul. El a afirmat: „Cu războiul din Iran zguduind piețele energetice globale, parteneriatul nostru energetic este mai important ca niciodată. UE este pregătită să mobilizeze investiții private și finanțare pentru a sprijini tranziția energetică a Azerbaidjanului. Încurajăm, de asemenea, o implicare mai mare a companiilor europene de tehnologii curate în planurile dumneavoastră ambițioase.” Această formulare este importantă pentru că arată dubla logică a Bruxellesului: pe de o parte, securizarea aprovizionării cu energie în actualul context de criză, pe de altă parte, poziționarea companiilor europene în proiectele de tranziție energetică ale Azerbaidjanului. În declarația comună, cele două părți au reafirmat angajamentul pentru implementarea Memorandumului de înțelegere privind parteneriatul strategic în domeniul energiei, semnat în 2022, și au subliniat valoarea Coridorului Sudic de Gaze și a Green Energy Advisory Council. Textul menționează și potențialul de extindere a cooperării în regenerabile, inclusiv energie eoliană și solară, precum și în inițiative de interconectare a electricității, cum este proiectul cablului submarin din Marea Neagră. Pe lângă energie, un al doilea pilon major al discuției este conectivitatea. Cei doi lideri au pus accent pe rolul Azerbaidjanului în Middle Corridor, descris drept un vector strategic pentru legăturile de transport, comerț, energie și digital dintre Marea Neagră, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Costa a spus: „Conectivitatea este un alt domeniu crucial al cooperării noastre. Dezvoltarea Coridorului de Mijloc reprezintă o oportunitate strategică pentru noi conexiuni de transport. Finalizarea legăturii feroviare Baku-Nahicevan ar fi esențială în această privință. Prin consolidarea rezilienței comerciale între Europa și Asia, putem crea locuri de muncă, stimula creșterea și ne putem întări economiile împreună.” Declarația comună merge mai departe și leagă această agendă de Global Gateway, de alte mecanisme relevante și de sprijinul pentru modernizarea căilor ferate în Republica Autonomă Nahicevan, alături de eforturile în curs privind implementarea TRIPP. Tot în acest registru, cele două părți au salutat înființarea unui Grup de lucru la nivel înalt pentru cooperare economică, menit să consolideze cooperarea economică și investițiile UE-Azerbaidjan în cadrul Global Gateway. Dimensiunea de securitate este și ea prezentă mai apăsat decât în formulele clasice ale relației UE-Azerbaidjan. Costa a declarat că părțile „explorează” modalități de aprofundare a cooperării în apărare și securitate. În declarația comună, liderii au pus accent pe cooperarea mai strânsă pentru a răspunde amenințărilor emergente, inclusiv criminalitatea organizată, terorismul, extremismul, traficul ilicit de arme și droguri, spălarea banilor, traficul de persoane și migrația neregulamentară. Pe dosarul regional, cei doi lideri au reafirmat obiectivul comun al unui Caucaz de Sud pașnic, stabil, interconectat și prosper, fără linii de divizare. Ei au salutat evoluțiile regionale recente și mai ales „momentumul istoric” din procesul de pace Azerbaidjan-Armenia. Declarația comună menționează rezultatele summitului de la Washington din 8 august 2025 și pașii ulteriori spre normalizarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia, iar Costa a reiterat sprijinul deplin al UE pentru eforturile ambelor țări de a obține o pace durabilă prin dialog bilateral. În același timp, liderii au evidențiat eforturile de reconstrucție și dezvoltare din regiunile Garabagh și Eastern Zangezur și au remarcat amploarea provocărilor, în special contaminarea cu mine terestre. Textul subliniază că UE este principalul donator internațional în domeniul deminării umanitare. Costa a introdus în declarațiile sale și o dimensiune de solidaritate politică directă cu Azerbaidjanul, în contextul deteriorării situației de securitate în regiune. El a mulțumit pentru asistența oferită cetățenilor europeni pentru repatrierea lor în siguranță din Iran și a spus: „Rolul regional al Azerbaidjanului este mai important ca niciodată. Vreau să recunosc provocările cu care vă confruntați, având în vedere escaladarea militară periculoasă din Iran și Orientul Mijlociu, care a ajuns și la dumneavoastră. Permiteți-mi să exprim încă o dată, în numele Uniunii Europene, deplina mea solidaritate cu Azerbaidjanul și cu poporul său. Condamnăm în termenii cei mai fermi recentul atac al Iranului asupra aeroportului din Nahicevan.” Pe lângă energie, transport și securitate, declarația comună extinde agenda bilaterală și spre climă, protecția mediului, urbanizare durabilă, mobilitate, educație, cultură, tineret și cercetare. Cei doi lideri au salutat rezultatele COP29 desfășurate la Baku în noiembrie 2024 și au reafirmat disponibilitatea de a intensifica cooperarea privind schimbările climatice și protecția mediului. De asemenea, au salutat găzduirea de către Azerbaidjan a celei de-a 13-a sesiuni a World Urban Forum în mai 2026 și și-au exprimat disponibilitatea de a folosi acest forum pentru aprofundarea cooperării în domeniile relevante. În plan digital, textul vorbește despre consolidarea cooperării în transformarea digitală și inovare, inclusiv în jurul inteligenței artificiale și al altor tehnologii emergente, cu obiectivul de a stimula inovarea, reziliența economică, dezvoltarea și ecosisteme digitale sustenabile și orientate spre creștere. În materie de mobilitate și contacte interumane, liderii au salutat implementarea continuă a acordului de facilitare a vizelor și și-au exprimat angajamentul pentru întărirea cooperării în educație, cultură, tineret și cercetare. La final, Costa a ancorat apropierea UE-Azerbaidjan și în arhitectura politică mai largă a continentului, afirmând că Uniunea așteaptă ca Azerbaidjanul să găzduiască în 2028 summitul Comunității Politice Europene. El a spus și: „Pe fundalul acestei instabilități globale, este mai important ca niciodată să întărim legăturile dintre noi.” Discuțiile dintre cei doi lideri au inclus și cele mai recente evoluții geopolitice din Iran și Ucraina, ceea ce confirmă că relația UE-Azerbaidjan este tratată acum la Bruxelles nu doar ca un dosar energetic sau de vecinătate, ci ca o componentă a unui calcul strategic mai larg privind securitatea, reziliența și conectivitatea europeană. Semnificația politică a întâlnirii de la Baku stă în suprapunerea a trei dosare. Primul este energia, unde Azerbaidjanul este prezentat de UE drept partener fiabil pentru diversificarea aprovizionării europene, în special prin Coridorul Sudic de Gaze și prin deschiderea către proiecte de energie verde și interconectare electrică. Al doilea este conectivitatea, unde Middle Corridor, legătura feroviară Baku-Nahicevan și Global Gateway sunt tratate ca piese ale unei reconfigurări a rutelor dintre Europa și Asia. Al treilea este securitatea regională, unde progresul în procesul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia, evoluțiile din Iran și războiul Rusiei împotriva Ucrainei împing UE să trateze Caucazul de Sud într-o cheie mai strategică. Finalizarea unui nou acord bilateral cuprinzător ar însemna trecerea la un cadru juridic și politic mai adaptat acestei realități. Din documente reiese că Bruxellesul vrea nu doar continuitate în aprovizionarea cu energie, ci o relație mai largă, cu componente de apărare și securitate, investiții, digital, climă și mobilitate. În acest sens, întâlnirea Costa-Aliyev marchează o consolidare vizibilă a relației UE-Azerbaidjan într-un moment de instabilitate regională accentuată.