Parlamentul European a adoptat definitiv noile măsuri menite să reducă poluarea apelor subterane și de suprafață și să îmbunătățească standardele de calitate a apei în Uniunea Europeană. Textul actualizează listele de poluanți care trebuie monitorizați și controlați, adăugând PFAS, substanțe farmaceutice precum analgezicele, substanțe industriale și pesticide, și impune standarde de calitate a mediului mai stricte pentru mai mulți poluanți deja incluși în legislația europeană.

Pe scurt

1. Parlamentul European a dat undă verde finală noilor reguli pentru reducerea poluării apelor subterane și de suprafață.
2. Noile măsuri extind lista poluanților monitorizați și controlați, inclusiv prin introducerea PFAS, a produselor farmaceutice, a substanțelor industriale și a pesticidelor.
3. Mai mulți poluanți deja reglementați vor fi supuși unor limite de concentrație mai stricte.
4. Legislația pune un accent mai puternic pe substanțele emergente, inclusiv microplasticele și indicatorii de rezistență antimicrobiană.
5. Statele membre vor avea termen până la 21 decembrie 2027 pentru a-și adapta normele naționale la noua directivă.

Noua legislație reprezintă etapa finală a unui proces legislativ început în 2022, când Comisia Europeană a propus revizuirea listelor de poluanți pentru apele de suprafață și apele subterane, în linie cu obiectivul „zero pollution” din Pactul Verde European. Din punct de vedere juridic, actul actualizează Directiva-cadru privind apa, Directiva privind apele subterane și Directiva privind standardele de calitate a mediului pentru apele de suprafață. Elementul cel mai vizibil al noilor reguli este extinderea listei substanțelor aflate sub control european. PFAS, cunoscute și drept „forever chemicals”, intră explicit în regimul de monitorizare și control, alături de produse farmaceutice, inclusiv analgezice, substanțe industriale și pesticide. Pentru mai multe substanțe deja incluse în legislație, textul prevede standarde de calitate mai stricte, ceea ce înseamnă că pragurile admise pentru poluare vor fi coborâte. Pe lângă substanțele deja identificate și reglementate, noul pachet introduce și o atenție mai clară asupra poluanților emergenți. Parlamentul precizează că microplasticele și indicatorii de rezistență antimicrobiană intră în zona de interes prioritar a noilor măsuri, prin mecanisme de tip watch list și printr-o abordare mai orientată către monitorizare timpurie și adaptare a politicilor publice. În termeni de politică de mediu și de sănătate publică, acest lucru este relevant pentru că mută legislația dinspre controlul unor poluanți deja cunoscuți către o logică mai flexibilă, în care și noile riscuri pot fi detectate mai devreme. Raportorul Javi López a prezentat noul text ca răspuns la o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă din Uniune. El a declarat că „Europa se confruntă cu o criză a apei, în care secetele, inundațiile și poluarea chimică exercită o presiune tot mai mare asupra resurselor noastre. Aceste noi măsuri ne oferă instrumente mai puternice pentru a răspunde: standarde actualizate pentru poluanți, includerea de noi substanțe, o monitorizare și o raportare mai bune ale datelor și un accent mai puternic pe poluanții emergenți. Este un pas decisiv către ape mai curate, ecosisteme mai sănătoase și protejarea sănătății umane în întreaga Uniune.” Procedural, Parlamentul nu a organizat un nou vot clasic în plen pe conținutul final, ci adoptarea a fost anunțată în baza regulilor de a doua lectură, după acordul atins anul trecut între co-legislatori și după adoptarea textului deja aprobat de Consiliu. Acest lucru arată că dosarul era deja închis politic între Parlament și statele membre, iar anunțul din plen a marcat formal finalizarea procesului legislativ. Următorii pași sunt de natură juridică și administrativă. Legea va fi semnată de Parlamentul European și de Consiliu, apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ea va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicare. Din acel moment, statele membre vor avea timp până la 21 decembrie 2027 pentru a-și adapta legislația națională la noile dispoziții. Din punct de vedere politic, adoptarea acestui pachet arată că dosarele de mediu legate de sănătate și de calitatea resurselor naturale rămân active în agenda legislativă europeană, chiar într-o perioadă în care competitivitatea, energia și securitatea domină dezbaterea publică. Apa este tratată aici nu doar ca resursă naturală, ci și ca problemă de sănătate publică, siguranță alimentară și reziliență ecologică. Noua legislație este importantă și pentru că actualizează instrumentele europene de monitorizare într-un context în care poluarea nu mai este definită doar prin poluanți tradiționali. Includerea PFAS și accentul pus pe microplastice și rezistența antimicrobiană arată o extindere a modului în care UE înțelege riscurile asupra apei, de la contaminarea chimică clasică la expuneri persistente și efecte cumulative asupra ecosistemelor și sănătății. Comisia Europeană a prezentat propunerea inițială în octombrie 2022, în cadrul agendei Pactului Verde European și al obiectivului „zero pollution”, cu scopul de a revizui listele poluanților care trebuie monitorizați și controlați pentru protejarea corpurilor de apă dulce din Uniune. Revizuirea a vizat trei instrumente legislative-cheie, Directiva-cadru privind apa, Directiva privind apele subterane și Directiva privind standardele de calitate a mediului pentru apele de suprafață. Prin adoptarea finală de acum, Uniunea Europeană face un pas important spre o reglementare mai strictă și mai actualizată a poluării apei. Miza nu este doar respectarea unor standarde de mediu, ci și protejarea sănătății umane și adaptarea politicii europene la o nouă generație de poluanți, mai persistenți, mai difuzi și mai dificil de controlat.