Consiliul UE a decis la 30 martie să prelungească până la 13 aprilie 2027 măsurile restrictive europene adoptate ca răspuns la încălcările grave ale drepturilor omului în Iran. Regimul menține interdicția de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile incluse pe listă, precum și interdicția exportului către Iran a echipamentelor care ar putea fi folosite pentru represiune internă ori pentru monitorizarea telecomunicațiilor. În plus, cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților sancționate.

Pe scurt

1. Consiliul UE a prelungit până la 13 aprilie 2027 sancțiunile europene pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.
2. Lista actualizată cuprinde 262 de persoane și 53 de entități, după retragerea unei persoane decedate.
3. Regimul include interdicții de călătorie, înghețarea activelor și restricții privind exportul de echipamente pentru represiune internă și supraveghere telecom.
4. UE spune că a introdus acest regim în 2011 și că l-a înăsprit drastic după 2022, pe fondul deteriorării situației drepturilor omului.
5. În arhitectura mai largă a sancțiunilor împotriva Iranului, UE invocă și sprijinul militar pentru Rusia, desemnarea IRGC drept organizație teroristă și îngrijorările privind proliferarea nucleară.

Decizia anunțată de Consiliu nu creează un nou regim de sancțiuni, ci prelungește unul deja existent. UE spune că a introdus pentru prima dată acest mecanism în 2011, ca răspuns la încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, și că l-a reînnoit anual de atunci. Potrivit atât comunicatului de presă, cât și documentului explicativ al Consiliului, după 2022 Uniunea a înăsprit puternic măsurile restrictive, pe fondul agravării situației interne. În forma actuală, sancțiunile includ mai multe instrumente restrictive. Pe lângă interdicțiile de călătorie și înghețarea activelor, regimul prevede interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția celor listați. Documentul explicativ al Consiliului arată și că există interdicții privind vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Iran al echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiune internă, precum și interdicții privind servicii tehnice, de intermediere sau finanțare legate de astfel de echipamente. În același cadru intră și interdicția de a furniza servicii de monitorizare sau interceptare a telecomunicațiilor și internetului către Iran. Consiliul precizează că, în urma revizuirii anuale, nu a mai reînnoit includerea pe listă a unei persoane decedate. După această actualizare, lista cuprinde 262 de persoane și 53 de entități. În documentul explicativ, Consiliul enumeră printre categoriile de persoane vizate membri ai parlamentului iranian, miniștri, guvernatori și oficiali locali, membri ai forțelor de securitate, ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, ai forțelor de ordine, ai sistemului judiciar și ai structurilor de control cibernetic. Printre entitățile menționate apar inclusiv poliția moralității, forțele de ordine, consilii de control cultural și cibernetic, închisori, companii de software și IT, furnizori mobili și entități implicate în cenzură și campanii de dezinformare. Comisia și Consiliul leagă acest regim de o deteriorare continuă a situației drepturilor omului din Iran. Documentul explicativ publicat de Consiliu menționează, între altele, moartea în custodia poliției a lui Mahsa Amini în septembrie 2022, execuția unor cetățeni cu dublă cetățenie UE-Iran în 2023 și 2024, detenția unor apărători ai drepturilor omului, inclusiv laureata Premiului Nobel pentru Pace Narges Mohammadi, precum și victimele protestelor din ianuarie 2026. Același document enumeră explicit ceea ce UE condamnă: utilizarea pe scară largă, brutală și disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici, detențiile arbitrare, tortura și tratamentele inumane, executarea protestatarilor și restricțiile asupra comunicațiilor, inclusiv închiderile internetului. Comunicatul de presă din 30 martie amintește și poziția exprimată la 9 ianuarie 2026 de Înaltul Reprezentant, în numele UE, privind folosirea violenței, detențiile arbitrare și tacticile de intimidare împotriva demonstranților. Potrivit Consiliului, UE a cerut atunci eliberarea imediată a tuturor persoanelor deținute pe nedrept pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale și a cerut autorităților iraniene să respecte obligațiile internaționale privind libertatea de exprimare, asociere, întrunire pașnică și acces la informație, inclusiv prin restabilirea accesului la internet. Documentul explicativ al Consiliului arată că UE tratează dosarul Iranului pe trei paliere distincte, dar convergente: încălcări ale drepturilor omului, sprijin militar pentru Rusia și proliferare nucleară. În aceeași pagină oficială, Consiliul afirmă că Uniunea condamnă ferm sprijinul militar oferit de Iran pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv livrările de drone, și că a creat în 2023 un cadru dedicat de sancțiuni pentru acest tip de sprijin, extins ulterior în 2024. Potrivit aceluiași document, în prezent 24 de persoane și 26 de entități sunt sancționate în acest regim, prelungit până la 27 iulie 2026. Consiliul mai amintește că, după acordul politic din Consiliul Afaceri Externe din 29 ianuarie 2026, a decis la 19 februarie 2026 desemnarea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă, ceea ce înseamnă înghețarea fondurilor și interdicția pentru operatorii din UE de a pune resurse economice la dispoziția IRGC. Această mențiune este relevantă pentru că arată că prelungirea sancțiunilor pe drepturile omului vine într-un moment în care presiunea europeană asupra Iranului s-a extins și spre zona contraterorismului. Un al treilea nivel al presiunii europene privește programul nuclear iranian. Consiliul spune că UE este profund îngrijorată de accelerarea programului nuclear al Iranului, documentată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, și insistă că Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. Documentul explicativ arată că, după menținerea în 2023 a unor sancțiuni care urmau să fie ridicate în cadrul JCPOA, Consiliul a decis la 29 septembrie 2025 să reimpună toate sancțiunile economice și financiare europene legate de proliferarea nucleară care fuseseră ridicate în 2016. Astfel, decizia de acum privind drepturile omului trebuie citită și în cheia unei politici europene tot mai dense față de Iran, în care sancțiunile nu mai sunt limitate la o singură temă. Pentru Bruxelles, dosarul iranian combină represiunea internă, securitatea regională, războiul din Ucraina și riscurile de proliferare nucleară. În acest context, prelungirea până în aprilie 2027 a regimului de sancțiuni pentru drepturile omului este în același timp o continuitate juridică și un semnal politic că UE nu intenționează să relaxeze presiunea. Regimul de sancțiuni al UE pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran a fost introdus în 2011 și este reînnoit anual. Potrivit Consiliului, el a fost înăsprit considerabil după 2022, iar la 30 martie 2026 lista cuprindea 262 de persoane și 53 de entități. Regimul include interdicții de călătorie, înghețarea activelor, interdicția de a pune fonduri la dispoziția celor listați și restricții asupra exportului de echipamente și servicii susceptibile de a fi folosite pentru represiune internă și supravegherea telecomunicațiilor. În paralel, UE menține și alte cadre de sancțiuni împotriva Iranului, legate de sprijinul militar pentru Rusia și de proliferarea nucleară. În documentele sale publice, Consiliul leagă explicit aceste dosare de o preocupare mai largă privind securitatea europeană și ordinea internațională bazată pe reguli. Prelungirea actuală a sancțiunilor pentru drepturile omului nu apare astfel ca o măsură izolată, ci ca parte dintr-un dispozitiv mai amplu de presiune diplomatică, financiară și juridică asupra Teheranului.