“Deziluzia românilor va veni din faptul că nu vom putea influenţa politica agricolă cu un comisar în acest portofoliu. În primul rând, România nu a aplicat politici convergente, strategii clare, ci a rămas în arhaism”, spune fostul şef al Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş.
“De asemenea, PAC va miza tot mai mult pe o formulă competitivă, iar România va fi dezavantajată, pentru că nu este printre marii jucători decizionali sau de piaţă”, adaugă acesta. Comisarul pentru Agricultură va avea de gestionat fonduri în valoare de peste 40 miliarde de euro, sau 41% din întregul buget al Uniunii Europene, potrivit datelor Comisiei Europene. Suma este la fel de mare ca bugetul general consolidat al României, care prevede anul acesta venituri de 36 miliarde de euro şi cheltuieli de 45 miliarde de euro.
Nominalizarea lui Cioloş la Agricultură a fost primită cu surprindere şi criticată de presa din câteva state europene, în condiţiile în care România a avut una dintre cele mai mari rate de eroare tocmai în administrarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală.
După anunţul numirii sale, Dacian Cioloş a explicat că un comisar român la Agricultură poate reprezenta un plus pentru România. “E clar că, dacă vin din România, am istoria agriculturii de aici, am o viziune despre o politică agricolă care să sprijine în continuare dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural”. În opinia sa, Politica Agricolă Comună (PAC) va trebui să ţină cont de “diversitatea agriculturilor şi de diferenţa tipurilor de agricultori” din Uniunea Europeană. Printre atuurile care i-au adus nominalizarea, Cioloş crede că s-a aflat şi faptul că portofoliul se atribuie persoanei şi nu neapărat ţării.
Potrivit lui Puşcaş, însă, nominalizarea lui Cioloş de către preşedintele CE este un fapt pozitiv, acest lucru datorându-se şi susţinerii de care s-a bucurat din partea întregului arc politic românesc. Pe de altă parte, alegerea sa depinde de modul în care Parlamentul European va vota noua Comisie.
“În Parlamentul European este ceva mai dificil, pentru că aici se vor manifesta atât partenerii sociali, cât şi partidele politice europene. Din punctul de vedere al lui Dacian Cioloş, sunt optimist, dar nu am suficiente elemente legate de raportul de forţe din PE”. În ceea ce priveşte politica agricolă europeană, Puşcaş atrage atenţia că un viitor comisar în persoana lui Dacian Cioloş nu va avea anvergura necesară reformării PAC.
“Nu se schimbă nimic în politica agricolă"
Cristian Pârvulescu, preşedintele Pro-Democraţia, crede că Dacian Cioloş nu va avea dificultăţi în a obţine postul de comisar, dar acesta nu va avea suficientă forţă pentru a reforma PAC. “E o garanţie că nu se va schimba nimic în Politica Agricolă”, spune Pârvulescu. Acceptarea lui Cioloş şi posibila sa numire în funcţie are în spate două motivaţii importante. “Europenii l-au preferat pentru că nu poate fi legat de contaminarea cu corupţie românească, zona în care UE este extrem de sensibilă. Un al doilea avantaj este şi profilul său de tehnocrat, fapt ce îi dă lui Barroso un plus de imagine. Preşedintelui Comisiei Europene îi convine să aibă în echipa sa oameni mai puţin cunoscuţi”, spune preşedintele Pro-Democraţia.
Pe de altă parte, Ilie Sârbu, fostul ministru al Agriculturii, este optimist cu privire la capacitatea lui Dacian Cioloş de a face faţă exigenţelor impuse, deoarece “cunoaşte bine problemele” din domeniul agriculturii, fiind apreciat în acest sens şi de Barroso.
Pe lângă rata mare de erori în administrarea fondurilor pentru dezvoltare rurală, România, cu o componentă agricolă importantă în economie, are şi probleme cu absorbţia fondurilor europene. Sârbu a spus că la plecarea sa din minister, la 1 octombrie, aproape 1,3 miliarde de euro din fondurile europene fuseseră absorbite. Bugetul pentru agricultură alocat României pentru perioada 2007-2013 se ridică la aproximativ opt miliarde de euro. În suma menţionată de Sârbu sunt incluse atât fonduri din acest buget, cât şi fonduri de preaderare.
Audieri în ianuarie
După ce Barroso a făcut nominalizările, comisarii propuşi trebuie să răspundă unui chestionar scris trimis de Parlamentul European, după care vor fi audiaţi de comisiile de specialitate. Audierile comisarilor vor începe 11 ianuarie şi urmează să se încheie la 19 ianuarie, iar votul final asupra Comisiei va avea loc la 26 ianuarie.
“Sunt bucuros că preşedintele Barroso a acţionat rapid acordând portofoliile comisarilor desemnaţi. Parlamentul European este pregătit să organizeze audieri aprofundate, pentru a vedea dacă ei sunt potriviţi pentru aceste poziţii importante”, a declarat preşedintele PE, Jerzy Buzek. Fiecare comisar va fi audiat timp de trei ore.
După audieri, comisiile dau aviz consultativ pentru fiecare comisar, dar nu au drept de veto. Comisia este acceptată sau respinsă în bloc, pe baza acestor avize, în cadrul votului final. Membri ai Comisiei Europene şi Parlamentului European au avertizat în repetate rânduri că audierile nu vor fi o formalitate şi că nominalizaţii trebuie să fie bine pregătiţi.
Nicio Comisie nu a fost până acum respinsă de PE, deşi Barroso a fost la un pas de acest lucru în 2004, cu actualul executiv. Pentru a evita respingerea, şeful CE a fost nevoit să-l înlocuiască pe comisarul nominalizat pentru Justiţie, italianul Rocco Buttiglione, din cauza unor declaraţii discriminatorii, cu actualul comisar Franco Frattini.
În plus, legislativul european a avut obiecţii în privinţa a alţi patru candidaţi - Ingrida Udre (Letonia) pentru Taxe şi uniune vamală, Laszlo Kovacs (Ungaria) pentru Energie, Neelie Kroes (Olanda) pentru Concurenţă şi Mariann Fischer-Boel (Danemarca) pentru Agricultură. Letonia şi-a schimbat candidatul, iar lui Kovacs i-a fost schimbat portofoliul cu cel pentru Taxe. Kroes şi Fischer-Boel au fost acceptate, în cele din urmă, de PE.
De altfel, primul candidat al României la un portofoliu în Comisia Europeană, Varujan Vosganian, nu a fost bine primit la Bruxelles. Vosganian şi-a retras candidatura şi a fost înlocuit cu Leonard Oban, care a obţinut portofoliul pentru Multilingvism.
>Fonduri
Dacian Cioloş va gestiona un buget de peste 40 miliarde de euro pentru politica agricolă comună
