Un proiect de raport CE propune reducerea bugetului pentru agricultură şi dezvoltare regională

O mai mare "condiţionalitate" în alocarea banilor UE e necesară, în viziunea Comisiei, pentru a crea "legături mai puternice şi mijloace de presiune mai mari pentru obţinerea de rezultate în ce priveşte priorităţie UE".

Concret, bugetul pentru agricultură ar urma să fie "redus semnificativ pentru a elibera fonduri pentru noile priorităţi UE". Perioade de tranziţie pentru statele membre sărace, care să permită "modernizarea agriculturii lor" ar urma să fie prevăzute, dar tendinţa generală este de a transforma politica agricolă comună (PAC) din ajutoare date direct fermielor în "măsuri care promovează competitivitatea în sectorul agroalimentar" şi în promovarea "economiei verzi", adică a tehnologiilor moderne de agricultură cu impact redus asupra mediului.

Comisia pledează şi pentru trecerea acestei politici înapoi în aria de responsabilitate a statelor membre, iar plăţile directe către fermieri să fie cel puţin "cofinanţate" din contribuţii de la bugetul naţional.

Atât proiectele finanţate prin PAC, cât şi prin fonduri structurale vor trebui să fie "aprobate climatic", adică să aibă emisii de dioxid de carbon reduse, un impact redus asupra ecosistemelor şi să nu polueze dincolo de limitele stabilite de statele membre în obiectivele lor de mediu.

Deşi la capitolul fonduri structurale, ţintele reducerilor bugetare sunt regiunile bogate care încă mai beneficiază de aceste ajutoare, nici noile state membre nu obţin un cec în alb privind utilizarea acestori bani.

"Mecanisme de evaluare îmbunătăţite", "trecerea de la respectarea formală a obiectivelor la performanţă reală" şi "indicatori credibili de performanţă" ar urma să fie introduşi în toate statele membre care beneficiază de fonduri structurale.

"O parte a bugetului ar putea fi rezervat pentru a premia programe deosebit de performante, iar "clauze limită" ar putea fi utilizate pentru a reduce ajutoarele pentru ţările care nu au reuşit să progreseze şi pentru a limita aşteptările ca finanţările să continuie indefinit pentru acele state membre care au atins un grad rezonabil de prosperitate", se arată în document.

O altă idee, însă pusă între paranteze, ar fi ca fondurile structurale să fie alocate în funcţie de durata statutului de membru UE, ceea ce ar avantaja noile state membre precum România.

Documentul critică actuala împărţire a fondurilor regionale, care prevede bani şi pentru regiunile bogate. În prezent, 80% din fondurile structurale sunt alocate regiunilor sărace, sub 75% din PIB-ul pe cap de locuitor în UE, iar aproximativ 13% pentru măsuri de sporire a competitivităţii în regiunile peste acest nivel. Restul de 7% merge pentru cooperarea transfrontalieră. Comisia ar dori să renunţe complet la ajutoarele pentru regiunile bogate şi să vadă un plus de finanţare la cooperarea transfrontalieră.

"În general se ignoră costurile administrative considerabile ale unui circuit în care finanţări din state bogate sunt canalizate către regiuni bogate, fără a genera niveluri corespunzătorare de valoare adăugată comparativ cu finanţările naţionale", comentează Comisia.

În schimb, cercetarea ar urma să primească o alocare bugetară mult mai generoasă, concentrându-se pe inovaţie şi centre de excelenţă UE care să stimuleze trecerea la o economie "verde".

Nici aici nu sunt uitate noile state membre, care au "niveluri mai reduse de venit", UE având responsabilitatea să recruteze şi să ofere un acces echilibrat şi la resursele de cercetare din aceste ţări. "Acest obiectiv poate fi urmărit în mai multe moduri, prin sprijinirea strategiilor naţionale şi regionale de dezvoltare şi prin politica de coeziune UE".

Un nou program de finanţare pentru climă şi energie ar urma să alinieze atât proiectele din fonduri structurale cât şi cele agricole şi să coordoneze diferitele subprograme care au în componenţa lor aspecte de mediu, inclusiv în politica externă, unde vor fi prevăzute finanţări pentru ţările în curs de dezvoltare, care nu-şi pot permite singure măsurile de reducere a emisiilor de carbon şi a poluării.

Şi politica externă, în prezent având alocat 6% din bugetul UE, ar urma să aibă parte de mai mulţi bani în noul buget multianual, mai ales pentru susţinerea noului corp diplomatic UE ce va fi înfiinţat odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

O purtătoare de cuvânt a comisarului pentru buget Algirdas Šemeta a declarat că nu comentează variante de lucru ale acestui raport, a cărui formă finală va fi prezentată Parlamentului şi Consiliului European la sfârşitul acestui an.

Reacţiile la acest document au şi apărut însă, preşedinta Adunării Regiunilor Europene, Michèle Sabban, trimiţând vineri o scrisoare deschisă preşedintelui Barroso în care îşi exprimă "profunda îngrijorare" cu privire la acest text, care ar pune la îndoială angajamentul Comisiei pentru politica regională, ce abia a început să fie aplicată în cadrul actualei perspective financiare 2007-2013.

Negocierile privind următorul buget multi-anual ar urma să înceapă oficial în 2011, dar este puţin probabil că vor fi finalizate înainte de mijlocul anului 2012. Pentru actuala perspectivă financiară, liderii UE au ajuns la un acord abia la sfârşitul anului 2005, cu un an înainte de expirararea bugetului multianual în curs.