Un stimul pentru economia subterană
Publicat la 26.02.2015, 06:56:30
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Numerarul aflat în circulaţie a înregistrat creşteri anuale de două cifre în ultimul deceniu, cu doar câteva excepţii în perioada de criză. „Creşterea numerarului aflat în circulaţie este legată în primul rând de plăţile care s-au făcut în luna decembrie în sectorul bugetar“, a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Numerarul este mai greu de controlat comparativ cu plăţile în mediul electronic şi de aceea contribuie în mod direct la dezvoltarea economiei subterane, care este estimată de Consiliul Fiscal la 15% din Produsul Intern Brut (PIB), respectiv echivalentul a 95 miliarde de lei.
Plăţile de salarii din decembrie fuseseră reflectate de creşterea la un nivel record de 232 mld. lei a depozitelor bancare, pentru ca luna trecută economiile din bănci să facă un pas înapoi, ceea ce explică creşterea cashului din economie din luna ianuarie.
mai multe, pe zf.ro
Articole înrudite

Piețe financiare
Riscurile unei economii mondiale dependente de inteligența artificială: O corecție bursieră cu efecte globale

Piețe financiare
Economia mondială în 2040: SUA, China și India vor concentra peste jumătate din PIB-ul global. Ce țări câștigă teren și cine pierde poziții

Actualitate
RoBOOST, fondul prin care statul vrea să atragă investiții private în economia României. BID ar urma să contribuie cu 100 de milioane de euro
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
