„Ungaria PREIA din atribuțiile statului român în Transilvania. Până UNDE se permite?”

Ungaria preia, în mod indirect, din atribuțiile statului român și „construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”, a declarat în interviul pentru Europa Liberă, șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba.

„Ungaria... în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele sale. Nu doar în România. La fel face în Serbia, în Vojvodina, ceea ce, pentru comunitate, este un lucru benefic. Pentru că transferă inclusiv drepturile sociale, acum chiar se simte că se construiește o identitate. Care sunt efectele în statul de cetățenie începem să vedem: crește distanța între comunități – stat de cetățenie. Adică, aici, din punctul meu de vedere, din nou, până unde poate merge? Până unde se permite”, susține președintele CNCD.

Potrivit acestuia, în foarte multe cazuri, statul maghiar face pentru minoritatea maghiară din Transilvania ceea ce nu face statul român care „într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare”.

„Am cerut Universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entitățile de media. Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Această Universitate de Medicină din Târgu Mureș a fost înființată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, și astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educației și nu s-a înființat linia de predare în limba maghiară, nu poți să faci practică bilingv în acest moment. Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriți, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaționalizate. Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, școlară, socială, grădinițe etc. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități. S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, și pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare”, a spus Csaba Asztalos.

Acesta a vorbit și despre pericolul dezechilibrului regional în lipsa infrastructurii de transport și a dezvoltării în ritm mai accelerat a Transilvaniei.

„Eu, dacă aș fi factor de decizie în statul român, aș face cu siguranță. Aș pune în top trei priorități pe infrastructură, autostrada Iași- Târgu Mureș, printre altele. România, dacă nu va lega regiunile istorice prin infrastructură, adică nu doar rutieră, ci și feroviară, poate să ajungă într-o dificultate majoră în a gestiona diferențele de dezvoltare între regiunile istorice, care încep să-și facă efectul. (...) Or, dacă România nu va lega regiunile istorice cu infrastructura, va fi într-o dificultate să gestioneze noile abordări și atitudini de dezvoltare economică. Și aici nu vorbim de elementul etnic, care nu are nicio relevanță în acest context”, a mai spus Csaba, potrivit Radio Europa Liberă.

El spune că în lipsa unui proiect de țară pe această temă, România va gestiona greu „noile abordări și atitudini care vor rezulta din dezvoltarea economică rapidă a Transilvaniei”.

„Dezvoltarea diferită a regiunilor istorice poate să genereze o serie de provocări pentru România, pentru statul român. Or, dacă nu va exista un proiect de țară în care infrastructura să fie cel puțin o prioritate top trei, într-un timp rezonabil, atunci aceste diferențieri vor crește și pot să genereze provocări importante. Pentru că acum, cu o formă de descentralizare așa cum este ea în România, vedem că totuși comunitățile locale se dezvoltă diferit, în funcție de capacitățile pe care le au, în funcție de tradițiile istorice. Adică, dacă ajungi mai repede din Cluj-Napoca la Viena decât la București... nu mai vorbesc de Timișoara, Oradea, Arad, Satul Mare. Atunci e o problemă. Nu mai vorbesc de Marea Neagră, nu mai vorbesc de Iași, de alte locuri din țară. Așa că, dacă stăm și ne uităm la agenda curentă din spațiul public românesc, avem impresia că suntem rupți de tot ceea ce ar conta, și contează!, pentru noi”, a mai explicat Csaba.