Universităţile româneşti câştigă un milion de dolari doar din taxele de admitere

Pentru universităţile de stat, admiterea reprezintă un prilej de a-şi suplimenta veniturile, chiar dacă o parte din sume sunt absorbite de concursul în sine, reprezentând remuneraţia personalului didactic şi cheltuielile materiale. Ca şi în anii trecuţi, în top se află universităţile din Bucureşti şi Iaşi, care au adunat în jur de un milion de dolari fiecare. Universitatea Bucureşti, de pildă, a avut circa 25.000 de candidaţi pentru sesiunea din iulie, încă neîncheiată, iar taxa medie de admitere a fost de 100 de lei. „Cifrele nu diferă foarte mult faţă de cele ale anului trecut, însă nu sunt foarte relevante pentru că mai organizăm o sesiune de admitere în septembrie pentru masterat şi, de asemenea, pentru locurile care rămân libere pentru primul ciclu de studii“, spune prorectorul Romiţă Iucu de la Universitatea Bucureşti.

Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi a organizat în iulie admiterea şi pentru primul ciclu de studii din sistemul Bologna, şi pentru al doilea, adică pentru masterat. În condiţiile acestea, a numărat 17.000 de candidaţi, dintre care 12.500 pentru studii de licenţă, iar 4.500 pentru studii de masterat. „Aveam o îngrijorare privind numărul candidaţilor la admitere, însă s-a dovedit a fi nejustificată. Într-adevăr, numărul candidaţilor la studiile de licenţă a scăzut puţin, de la 15.000 anul trecut la 12.500 anul acesta, însă s-a dublat, practic, cel al candidaţilor pentru specializările de masterat, ceea ce este un semn că foarte mulţi absolvenţi de facultate aleg să-şi continue studiile în sistemul Bologna“, spune Gheorghe Iacob, prorector la „Al. I. Cuza“. Câştigurile instituţiei din taxa de admitere se ridică la 3,3 de milioane de lei, adică circa un milion de dolari, bani din care 30% facultăţile sunt obligate să îi dea la rectorat. Din suma rămasă, de asemenea, o parte acoperă costurile admiterii, iar cu restul fiecare facultate, în virtutea autonomiei, poate decide singură ce să facă.

Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj a câştigat şi ea 2 milioane de lei vechi din admiterea aflată încă în desfăşurare, însă aici s-a organizat deocamdată, ca şi la Universitatea Bucureşti, admiterea doar pentru studiile de licenţă. „Taxele de admitere au variat de la 40 lei, la Teologie, de exemplu, la 220 lei, la Drept. Suma totală care s-a adunat în instituţie, de 2 milioane de lei, reprezintă mai puţin de o cincime din costurile salariale lunare de la «Babeş-Bolyai»“, spune Cristina Nistor, purtător de cuvânt. La Universitatea din Cluj, pentru studiile de licenţă, s-au înregistrat 21.000 de candidaţi, unii dintre ei înscriindu-se la mai multe facultăţi, ţinând cont şi de politica proprie instituţiei de a acorda reduceri de până la 50% din taxa de şcolarizare pentru cea de-a doua specializare, urmată paralel.

Veniturile din taxele de admitere sunt însă mici în raport cu cele pe care universităţile le strâng din taxele de şcolarizare. Acestea nu pot fi însă estimate până la începutul semestrului I, când candidaţii admişi la mai multe specializări, unii chiar la universităţi diferite, optează pentru o specializare sau, în cazuri rare, două.