Aceasta este o interpretare greşită, ce subestimează importanţa deciziilor pe care trebuie să le luăm, ca oameni de afaceri şi cetăţeni.
Dar afacerile prosperă din schimbări. Marile companii de astăzi au fost, la un moment dat, formate din numai câţiva oameni care au văzut o oportunitate, o nouă cerere, o schimbare ce a făcut posibilă dezvoltarea lor.
Multe oportunităţi au fost aduse de noile tehnologii, de la motorul cu combustie internă la microcip. Unele dintre acestea au crescut datorită cererii - producţia de alimente, de exemplu, iar multe dintre cele mai revoluţionare au fost susţinute de politici guvernamentale bine gândite - construcţia de căi ferate, dezvoltarea rapidă a telefoniei mobile. Când aceste forţe se aliniază, schimbările economice sunt accelerate. La fel se întâmplă cu creşterea economică şi bunăstarea.
O schimbare majoră în economie are nevoie de toate aceste forţe. Revoluţia agricolă, revoluţia industrială, revoluţia tehnologică au adus oportunităţi enorme, iar guvernul a avut un rol-cheie în fiecare dintre aceste sectoare, reacţionând rapid, prin adoptarea de măsuri care să sprijine aceste schimbări.
Revoluţia concentraţiei scăzute de dioxid de carbon este cea care urmează. Noi afaceri apar peste tot în lume, concentrându-se pe soluţii de generare şi folosire a energiei care să polueze cât mai puţin posibil, de la becuri la transporturi, dar sunt încă în faza de pionierat.
Cu un angajament clar pentru revoluţia emisiilor scăzute de CO2, companiile din întreaga lume, fie ele mari sau mici, pot intra cu încredere pe piaţa concurenţială, pot investi în siguranţă, pot ajunge la nivelul şi la inovaţiile necesare pentru a face schimbările de care avem nevoie. Rezultatele vor fi înfiinţarea de locuri de muncă, oportunităţi de investiţii şi o nouă direcţie pentru industrie.
Efortul necesită investiţii semnificative, mai ales în dezvoltarea infrastructurii, atât în lumea dezvoltată, cât şi în cea emergentă. Practic, aceasta înseamnă să schimbăm felul în care investim şi direcţia economiei, astfel încât să putem avea creştere substanţială.
De exemplu, în Statele Unite, numai măsurile pentru eficienţa energetică pot duce la economii de peste un trilion de dolari. În acelaşi timp, contribuie la apariţia unor noi locuri de muncă şi duc la creştere pe termen scurt, ajutând la revenirea economiei şi oferind stimulentele necesare pentru a accelera investiţiile în generarea şi folosirea energiei curate.
Acordul de la Copenhaga poate aduce trei lucruri pentru companii: un angajament clar pentru reducerea emisiilor de CO2 în lumea dezvoltată şi în cea emergentă, pentru a promova investiţiile în tehnologie şi în eficienţa energetică; un angajament clar faţă de stabilirea preţului dioxidului de carbon, care să permită companiilor să facă investiţii la nivelul necesar; un acord care sprijină, printr-o combinaţie de finanţare publică şi privată, infrastructura necesară trecerii la o economie nepoluantă. Având ca nucleu aceste trei principii, un acord global semnat la Copenhaga poate da startul noii revoluţii industriale, cea a poluării scăzute, ducând la creştere economică semnificativă, mai multe locuri de muncă şi dezvoltare economică în toată lumea.
Profil
> Lars G. Josefsson este preşedinte şi CEO al Vattenfall, cel de-al cincilea producător european de energie, membru al Grupului de Consiliere pentru Energie şi Climă al secretarului general al ONU;
> Jamshyd N. Godrej este preşedinte al Godrej&Boyce Mfg. Co. Ltd., una dintre cele mai mari companii din India;
> Peter A. Darbee este preşedinte şi CEO al companiei energetice PG&E Corporation din SUA;
> Steve Holliday este CEO al National Grid, compania care deţine reţeaua electrică de mare voltaj din Anglia şi Ţara Galilor.
