Conflictul din Orientul Mijlociu a costat deja contribuabilii europeni încă 3 miliarde euro în importuri de combustibili fosili în numai 10 zile de război, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European, avertizând că o revenire la combustibilii fosili ruși ar fi „o greșeală strategică” și anunțând că executivul european pregătește opțiuni suplimentare pentru reducerea facturilor la energie și o foaie de parcurs legislativă „One Europe, One Market”, cu termene până la sfârșitul lui 2027.

Pe scurt

1. Prețurile gazului au crescut cu 50%, iar cele ale petrolului cu 27% de la începutul conflictului.
2. Cele 10 zile de război au adăugat deja 3 miliarde euro la costul importurilor europene de combustibili fosili.
3. Sursele interne de energie, regenerabilele și energia nucleară, și-au menținut prețurile stabile în aceeași perioadă.
4. Comisia pregătește opțiuni precum utilizarea extinsă a contractelor de achiziție de energie și a contractelor pentru diferență, măsuri de ajutor de stat și posibilitatea plafonării sau subvenționării prețului gazului.
5. Executivul european va prezenta în curând o foaie de parcurs legislativă „One Europe, One Market”, cu pachete de competitivitate și termene până în 2027.

În deschiderea intervenției sale, Ursula von der Leyen a plasat discursul într-un registru geopolitic și instituțional, afirmând că regimul condus de ayatollahul Khamenei a guvernat „prin represiune, violență și frică”. Președinta Comisiei a spus că „Nu ar trebui vărsată nicio lacrimă pentru un asemenea regim” și că mulți iranieni „speră că acest moment poate deschide o cale către un Iran liber. Asta merită poporul iranian, libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor.” Ea a reafirmat în același timp principiile de politică externă ale Uniunii. „Uniunea Europeană a fost fondată ca un proiect de pace”, a declarat von der Leyen, adăugând că angajamentul față de pace, Carta ONU și dreptul internațional rămâne central pentru acțiunea europeană. Președinta Comisiei a spus că prima responsabilitate a Europei este „să ne protejăm cetățenii și să ne pregătim pentru impactul acestui conflict”, formulând totodată un mesaj explicit de solidaritate cu Cipru. „Securitatea voastră este securitatea noastră.” Discursul a mutat apoi accentul asupra impactului economic și energetic al conflictului. Potrivit acesteia, eforturile de diversificare energetică din ultimii ani au redus expunerea Europei la importurile de combustibili fosili, însă piețele energetice rămân profund interconectate. „Piețele energetice sunt globale. Perturbările din Golf afectează rapid prețurile peste tot”, a spus ea. Creșterea rapidă a prețurilor la energie ilustrează această vulnerabilitate. „De la începutul conflictului, prețurile gazului au crescut cu 50%, iar prețurile petrolului cu 27%.” În termeni financiari, a adăugat von der Leyen, „10 zile de război au costat deja contribuabilii europeni încă 3 miliarde euro în importuri de combustibili fosili. Acesta este prețul dependenței noastre.” Președinta Comisiei a avertizat că actuala criză nu trebuie să determine abandonarea strategiei energetice europene. „Unii susțin că ar trebui să abandonăm strategia noastră pe termen lung și chiar să revenim la combustibilii fosili ruși. Aceasta ar fi o greșeală strategică.” O astfel de alegere, a spus ea, ar face Europa „mai dependentă, mai vulnerabilă și mai slabă”. În schimb, von der Leyen a susținut că direcția strategică trebuie menținută. „Avem surse de energie care sunt produse aici, regenerabilele și energia nucleară”, a spus ea, subliniind că prețurile acestora au rămas stabile în perioada de criză. Președinta Comisiei a prezentat și structura facturii la energie pentru gospodării și companii, explicând că reducerea costurilor trebuie analizată pe toate componentele prețului. Costul energiei propriu-zise reprezintă peste 56% din factură, tarifele de rețea aproximativ 18%, taxele și alte prelevări 15%, iar costurile carbonului în jur de 11%, cu variații în funcție de mixul energetic al statelor membre. În ceea ce privește designul pieței energiei, ea a spus că sistemul actual „a livrat” și beneficiază de sprijin general, dar că trebuie redus impactul situațiilor în care gazul stabilește prețul energiei electrice. Comisia pregătește în acest sens mai multe opțiuni, inclusiv o utilizare mai extinsă a contractelor de achiziție de energie și a contractelor pentru diferență, măsuri de ajutor de stat și explorarea posibilității de a subvenționa sau plafona prețul gazului. Pe componenta rețelelor electrice, von der Leyen a avertizat că infrastructura actuală limitează utilizarea energiei regenerabile. „Anul trecut am instalat peste 80 de gigawați de energie regenerabilă în UE, un record. Dar de șase ori mai multă energie regenerabilă nu ajunge în rețele.” În condițiile în care cererea de electricitate va crește, ea a spus că această situație „pur și simplu nu este sustenabilă”. Referindu-se la sistemul ETS, președinta Comisiei a apărat rolul acestuia în reducerea dependenței energetice. „Fără ETS am consuma acum cu 100 bcm mai mult gaz”, a spus ea. „Avem nevoie de ETS, dar trebuie să îl modernizăm.” În finalul discursului, von der Leyen a extins tema de la energie la competitivitatea economică și la capacitatea instituțiilor europene de a livra legislație. Ea a anunțat că executivul european va prezenta în curând o foaie de parcurs „One Europe, One Market”, care va reuni principalele inițiative legislative și va stabili termene clare până la finalul lui 2027. Documentul va include pachete privind piața internă, energia, locurile de muncă de calitate, AI Gigafactories și așa-numitul „28 Regime”. „Doar ceea ce este măsurat se face”, a spus von der Leyen. „Cunoaștem provocările. Știm ce trebuie făcut. Acum trebuie să livrăm pentru cetățenii europeni.” Intervenția vine înaintea reuniunii Consiliului European din 19–20 martie 2026 și combină două dosare majore aflate pe agenda liderilor europeni: consecințele geopolitice ale operațiunilor militare împotriva regimului iranian și consolidarea răspunsului european în domeniul energiei și competitivității economice. Discursul sugerează că executivul european încearcă să transforme presiunile geopolitice asupra piețelor energetice într-un argument pentru accelerarea agendei de reformă economică și legislativă a Uniunii. În această logică, securitatea energetică, infrastructura de rețea, designul pieței energiei și agenda pieței interne sunt prezentate ca elemente ale aceleiași strategii de reziliență economică europeană.