Infecţiile nosocomiale (intraspitaliceşti) se referă la acel tip particular de infecţii (bacteriene sau virale) care nu se află în perioada de incubaţie în momentul în care pacientul s-a internat în spital şi care pot apărea în timpul spitalizării, supraadaugându-se bolii pentru care pacientul s-a internat. Acestea sunt determinate de deficienţe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale.
Printre cele mai cunoscute cazuri de infecţii intraspitaliceşti, mediatizate în 2010, se numără cel al Ameliei Antoniu, Prim-solista Teatrului de Operetă din Bucureşti şi al actorului Toni Tecuceanu.
Cine coordonează programul?
Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Cine derulează programul?
Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Unde merg banii:
1. furnituri de birou (papetărie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare), materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale).
2. materiale sanitare (alcool medicinal, vată, tifon, mănuşi chirurgicale etc.), reactivi (radiaţii, microbiologie, chimie alimentară), dezinfectanţi speciali (laboratoare de apă, radiaţii, microbiologie, chimie), halate şi echipamente de protecţie speciale, echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unităţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere ), softuri speciale de statistică, elaborare şi editare chestionare; materiale de laborator.
3. cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregătirea profesională şi formarea personalului (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată).
4. deplasări în ţară; transport; carburanţi, lubrifianţi, conform Ordinului 264/407/2010 privind Normele tehnice de realizare a programelor de sănătate.
Care sunt obiectivele programului?
Programul este structurat în şase obiective. Fiecare dintre ele este operaţionalizat în acţiuni specifice, măsurate prin indicatori de evaluare şi de eficienţă. Dintre aceste obiective, iată mai jos operaţionalizarea a două dintre ele, potrivit aceluiaşi document oficial al Ministerului Sănătăţii.
1. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă.
Punctual, se referă la:
-Supravegherea calităţii apei potabile.
-Evaluarea calităţii apei de îmbăiere.
-Evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor atmosferici iritanţi şi cancerigeni.
-Înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizării produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice.
-Evaluarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populaţiei cu expunere la zgomot.
-Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor.
Indicator de evaluare a programului: 500 de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate.
Indicator de eficienţă a programului: 280 de lei costul mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate.
2. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari.
Obiectiv "realizat" punctual prin următoarele acţiuni:
-Evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele.
-Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari, inclusiv coloranţi.
-Evaluarea alimentelor noi sau a ingredientelor noi.
-Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România.
-Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor prin reducerea consumului de sare din produsele alimentare.
Indicator de eficienţă a programului: 340 de lei cost/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate.
Indicator de evaluare a programului: 500 de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate.
Citeşte AICI lista completă a obiectivelor şi acţiunilor specifice din cadrul Programului monitorizare a factorilor determinanţi.
În contrast, bugetul Programului Naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale se ridica, în 2010, la 1.343.000 lei (aproximativ 312.000 euro). Acelaşi program a costat Ministerul Sănătăţii aproximativ 410.000 euro în 2009.
Cine coordonează programul?
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
Cine derulează programul?
Toate unităţile/secţiile cu paturi, publice şi private din ţară şi unităţile/secţiile sentinelă nominalizate: secţiile de chirurgie, neonatologie şi Terapie Intensivă. Vezi AICI lista completă a unităţilor şi secţiilor.
Obiectiv general:
Creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomială.
Concret, printre activităţile derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţă din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" se numără:
1. Confirmarea diagnosticului de infecţie nosocomială pentru judeţele arondate Centrului regional de sănătate publică Bucureşti.
2. Sesizarea promptă şi informarea corectă în cazul oricărei situaţii de risc epidemiologic major identificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
4. Participarea la investigarea focarelor de infecţii nosocomiale.
Indicatori de eficienţă (se măsoară trimestrial) pentru unităţile selectate în sistem sentinelă:
1. Cost mediu/acţiune de depistare a unui caz de infecţie nosocomială (IN) în sistem sentinelă: 230 lei.
2. Cost mediu/investigare cu laboratorul a unui caz IN: 130 lei.
3. Cost mediu/confirmare diagnostic bacteriologic şi antibiogramă: 1.100 lei.
Indicatori de rezultat (se măsoară anual) pentru aceeaşi categorie de unităţi:
1. Rata de incidenţă a infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul sentinelă (numărul cazurilor de IN la 100 externaţi - pe secţii şi pe tipuri de infecţii): 5%.
2. Ponderea cazurilor de IN investigate cu laboratorul (numărul cazu
rilor investigate la 100 de cazuri IN depistate): 50%.
3. Ponderea cazurilor de IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată: 70%.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
