“Niciunul dintre candidaţi nu pare să fi înţeles lecţia pe care a oferit-o campania lui Obama: mediul online este un mijloc prin intermediul căruia putem implica susţinătorii în acţiuni desfăşurate în mediul offline şi nu un «alt mediu» prin intermediul căruia să le livrăm simple informaţii electorale”, a declarat pentru Business Standard Sorin Tudor, managing director la Project 365 Communication şi autor al cărţii Politica 2.0.

Acesta spune că mediul online nu este producător de miracole şi că aici, la fel ca şi în mediul offline, nu se pot transplanta, pe nedigerate, reţete aplicabile în alte condiţii sociale, la mii de kilometri distanţă.

“Prin urmare, un website ar trebui ca, în primul rând, să atragă atenţia unui segment cât mai mare din electoratul dur. Şi să determine acest electorat la acţiuni unitare, după o strategie comună, atât în mediul online, cât şi în mediul offline”, consideră Tudor. Un site de campanie trebuie să determine acţiuni repetitive la nivel local, care să poată genera evenimente offline în cadrul comunităţilor şi, la rândul lor, să poată fi replicate de către noii simpatizanţi sub o umbrelă strategică uşor de înţeles şi credibilă la nivelul receptorilor.

“În primul rând, avem de a face cu o schimbare majoră la nivel declarativ: ca urmare a rolului pe care mediul online l-a jucat în campania lui Obama – mai corect spus, ca urmare a mediatizării de care s-a bucurat acest rol în presa tradiţională -, România s-a trezit «inundată» de candidaţi care se autoetichetau ca «Preşedinte 2.0». Nati Meir sau Radu Duda sunt doar două exemple de astfel de autoetichetări”, spune Tudor.

Oficialul Project 365 consideră că noua temă a discursului electoral a avut, ca urmare, o prezenţă mai consistentă a candidaţilor în spaţiul Web 2.0 – Twitter, YouTube, bloguri şi reţele sociale.

Online-ul este doar “bifat”

“Din păcate, folosirea acestor noi mijloace electorale lasă, în continuare, foarte mult de dorit din moment ce, ca şi acum patru ani, senzaţia este aceea că lucrurile sunt făcute doar pentru a fi «bifate»”, spune Tudor.

De aceeaşi părere este şi Dragoş Stanca, managing director F5, compania de new media a grupului de presă Realitatea-Caţavencu: “Degeaba, de exemplu, generezi o dezbatere pe site-ul de campanie, dacă această dezbatere nu e promovată prin search marketing, display, online PR sau online activism. Layoutul nu este mereu atât de important pe cât pare, e o chestie de gust, un site eficient poate să arate «urât». Cele puse online de actualii candidaţi sunt ok. Nimic spectaculos, nimic penibil, sunt site-uri corecte”. Potrivit acestuia, atenţia acordată online-ului este mult mai mare în această campanie, deocamdată, paşi vizibili atât în zonă “asumată”, cât şi “neasumată” făcând Crin Antonescu şi Traian Băsescu, cu diverse proiecte, cum ar fi Spunesitu.ro, canale dedicate pe YouTube sau clipuri virale. “De ce se întâmplă asta este evident. Avem cel puţin şase milioane de români online, iar acest public trebuie atins în mixul de media”, afirma Stanca.

Diana Dragomir, director general al Inpolitics Media, spune că dacă acum cinci ani, la ultimele alegeri, apariţiile în mediul online ale candidaţilor se puteau număra pe degetele de la o mână, acum, aproape fiecare candidat şi-a făcut simţită prezenţa pe online.

“Pe lângă site-urile oficiale, fiecare candidat a ţinut să cucerească şi alte spaţii şi canale de comunicare online, cum ar fi reţelele sociale şi blogurile celor care îi sprijină. În plus, fiecare candidat are şi un staff specializat să acopere mediul online. Se vede treaba că online-ul este luat mai în serios, atât ca mediu de comunicare cu electoratul, cât şi ca armă de atacare a adversarilor politici. Competiţia se dă şi la acest nivel: cine are cel mai bun site, cine are cei mai mulţi prieteni pe Facebook, cine are cel mai mare trafic. E ca la un concurs de frumuseţe. Dar şi de inteligenţă”, spune Dragomir.

Aceasta consideră că site-urile de campanie sunt influenţate şi de experienţa americană. “A apărut şi la noi, imediat după, o ciupercărie de Obama de România. La fel de mult au influenţat însă şi toate schimbările din ceea ce numim New Media, cu explozia tuturor formelor de comunicare subsumate New Media. Mai important însă este că mediul online este luat în serios”, spune Dragomir.

Concluzia vine de la Sorin Tudor, care consideră că “este de remarcat însă că, în general, principalii candidaţi s-au rezumat la a mai colora câte o dungă ici şi colo pentru a sublinia astfel că avem de a face cu o nouă campanie şi, prin urmare, cu un «alt site». Iar acest lucru spune suficient de multe despre cât de mult a «evoluat» comportamentul online al candidaţilor în ultimii ani”.

Reacţie

Mediul online sugerează strategii diferite pentru campania electorală purtată pe internet

• Nu se pot implanta reţete aplicabile în alte condiţii sociale
• Modificările superficiale ale site-urilor nu atrag
• Mesajul este mai important decât aspectul

Citește și: "Cel mai scump site de campanie, un potenţial eşec"