Duminică trecem la ora de vară. Un studiu realizat de London School of Economics and Political Science (LSE) arată costul pe cap de locuitor în fiecare an.
Cercetările efectuate de profesorul Joan Costa-i-Font arată că ora de vară are un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării noastre și ar putea costa economii de peste 750 de euro pe cap de locuitor în fiecare an.
În 2019, Parlamentul European a aprobat o propunere de a pune capăt orei de vară (DST), în urma unei consultări publice care a înregistrat o majoritate covârșitoare în favoarea abolirii DST, precum și cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în vreun fel. consultare publică din partea Comisiei Europene.
În timp ce publicul larg poate simți destul de puternic influența negativă a trecerii la ora de vară, factorii de decizie politică par să fi împiedicat orice decizie clară sau pași decisivi pentru renunțarea la aceasta. Acum, un nou proiect de cercetare de anvergură realizat de Joan Costa-i-Font, profesor de economie a sănătății în cadrul Departamentului de Politică de Sănătate la LSE, dezvăluie întreaga amploare a costului DST pentru sănătatea și bunăstarea individuală, despre care el crede că până acum poate au fost neglijate semnificativ. Descoperirile constituie un semnal de alarmă pentru factorii de decizie în cadrul dezbaterii.
„Am găsit efecte dăunătoare asupra somnului și sănătății fizice, precum și asupra sentimentelor de oboseală, stres, stres de timp și sănătate mintală”, a spus profesorul.
Care sunt costurile
„Problema aici este că indivizii suferă o pierdere reală atunci când există o reducere bruscă a timpului în rutina lor zilnică”, explică profesorul Costa-i-Font. „Prin avansarea ceasurilor cu o oră în primăvară, trecerea la ora de oră scade timpul total disponibil pentru indivizi în programul lor și creează noi constrângeri de timp în zilele următoare tranziției. Am constatat efecte dăunătoare asupra somnului și sănătății fizice, precum și asupra senzației de oboseală, stres și eventuale efecte asupra sănătății mintale. Efectele secundare ale trecerii la ora de vară sunt substanțiale.”
Descoperirile profesorului Costa-i-Font coroborează dovezile crescânde că efectele asupra sănătății ale tranziției de primăvară la ora de oră sunt ample și uneori severe. În zilele următoare tranziției de primăvară, de exemplu, există o probabilitate crescută a unui atac de cord, numărul total de spitalizări crește, iar numărul de vizite la medic crește, de asemenea. În general, participanții la studiu s-au dovedit, de asemenea, a fi mai predispuși să se simtă „decăzuți” și „mai puțin energici” în zilele de după schimbarea ceasului.
În ceea ce privește bunăstarea, studiul demonstrează că tranziția DST crește sentimentul oamenilor de a fi grăbiți de timp, iar respondenții sunt, de asemenea, mai susceptibili să spună că „abia fac față sarcinilor” la o zi după tranziția DST. Numărul de ore petrecute în timpul liber scade cu aproximativ 10 minute după tranziție, iar concluziile sugerează că tranziția de primăvară la DST scade satisfacția de viață cu aproximativ 1,44%.
Nici perspectivele nu sunt pozitive când vine vorba de productivitatea economică. După cum notează profesorul Costa-i-Font, „observăm că numărul de ore lucrate crește cu aproximativ 40 de minute în lunile după tranziție, în timp ce timpul la care un respondent începe să lucreze rămâne același. Acest lucru sugerează că respondenții dorm cu cel puțin o oră mai puțin în prima zi și, ca urmare, productivitatea lor individuală este afectată.” În societățile în care calitatea somnului poate fi, de asemenea, împinsă la limite, pierderea chiar și a doar o oră în timpul tranziției duce la efecte agravate în primele șase zile ale tranziției, potrivit profesorului Costa-i-Font.
Traduse în termeni monetari, rezultatele sunt și mai uimitoare, așa cum explică profesorul Costa-i-Font: „Am calculat costurile fiecăruia dintre aceste impacturi și le-am cântărit cu orice beneficii cunoscute ale DST. Analiza noastră cost-beneficiu arată că sfârșitul DST ar fi asociat cu câștiguri sociale echivalente cu un câștig de venit de aproximativ 754 de euro pe cap de locuitor pe an.”
Cum putem calcula costul orei de vară
Proiectul a urmărit 30.000 de persoane pe o perioadă de 30 de ani, din 1984 până în 2018. Întrebările au cuprins satisfacția vieții, satisfacția somnului, îngrijirea copiilor, sănătatea fizică și emoțională, bunăstarea, munca, timpul liber și gestionarea timpului. Următorul pas pentru cercetători a fost să calculeze costurile medii ale fiecăruia dintre aceste impacturi asupra sănătății fizice, bunăstării și productivității pentru a atribui o valoare monetară.
Profesorul Costa-i-Font explică cum funcționează acest lucru: „De exemplu, în cazul în care tranziția de primăvară DST duce la o creștere a internărilor în spital cu trei puncte procentuale, iar costul mediu al unei internări la spital în Germania este de aproximativ 150 de euro pe zi, costul economic al unei creșteri a probabilității de a fi internat într-un spital pentru o noapte în ultimul an poate fi calculat la aproximativ 34 de euro pe cap de locuitor pe an.
„La fel, știm că ora de primăvară este asociată cu o creștere a orelor de lucru cu 40 de minute. Salariul mediu pe oră în Germania este de aproximativ 37 de euro, iar o creștere a orelor de lucru cu 40 de minute costă astfel aproximativ 25 de euro pe cap de locuitor.”
În mod interesant, cercetarea arată că există beneficii asociate cu tranziția de toamnă, deși nu s-a dovedit a fi suficient de puternice pentru a depăși negativele în primăvară. Ca atare, economiile ar putea încă să câștige 754 de euro pe cap de locuitor în fiecare an odată cu sfârșitul DST, în ciuda avantajelor remarcate pentru sănătate și bunăstare ale zilei de 25 de ore din toamnă.
