AcasăEconomieSTUDIU: Românii încep să investească în jurul vârstei de 30 de ani....

STUDIU: Românii încep să investească în jurul vârstei de 30 de ani. Suma medie lunară adăugată pentru investiţii este de 500 de lei

”500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuşi să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanţi la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la iniţiativa Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România. Aceştia consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care îşi pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Potrivit cercetării, cei mai mulţi consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani, să investească de la 25 de ani, dar acţionează, în sensul de a investi bani,  în jurul vârstei de 30 de ani”, arată studiul.

Cercetarea despre economisire inteligentă, derulată ca proiect al AAF, în luna mai a acestui an, şi-a propus să analizeze modul în care văd românii economiile şi investiţiile, cât de mult cunosc produsele de economisire şi investire, cu ce scop investesc dar şi care sunt aşteptările ori temerile lor atunci când vine vorba despre a pune banii să lucreze pentru ei.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ format din 1.241 de persoane active, investitori şi non-investitori, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, care obţin lunar venituri de peste 3.500 de lei. Studiul a luat în considerare o marjă de eroare de ±4%.

”Industria de asset management a înregistrat rezultate remarcabile în ultimii doi ani, în ciuda contextului economic dificil, dominat de pandemie şi  de efectele negative generate de aceasta în plan social şi economic. Într-un astfel de context, Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România şi-a propus să înţeleagă ce îi determină pe români să investească, ce produse cunosc mai bine şi cum le percep dar şi ce îi convinge să acţioneze. Cercetarea realizată de Mercury Research ne-a ajutat să înţelegem care sunt aşteptările românilor de la produsele pieţei noastre şi sunt convins că rezultatele acestuia vor fi extrem de utile tuturor membrilor asociaţiei”, a declarat Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România.

Studiul arată că, deşi sunt de acord în privinţa principiilor teoretice – să pui bani deoparte, constant şi pe termen lung, participanţii la cercetare au opinii opuse în ceea ce priveşte punerea lor în practică.

Dacă investitorii optează pentru anumite produse în funcţie de facilitatea accesării, de risc, randament şi comisioane, non-investitorii îşi argumentează alegerile ori pasivitatea invocând lipsa de cunoştinţe în domeniu. În timp ce primii aleg să investească lunar în jur de 500 de lei, non-investitorii iau în calcul aceeaşi sumă la economii, fără să analizeze riscul deprecierii banilor în contextul inflaţiei. 

Aproape două treimi dintre investitorii care au optat pentru fonduri s-au îndreptat spre fonduri de acţiuni (61%), unul din trei s-a orientat spre fondurile de obligaţiuni, iar aproape un sfert din ei au fonduri mixte. Investitorii în fonduri le-au ales pentru că ”sunt simplu de accesat”, ”sunt profitabile” şi sigure.

Decizia de a investi într-un fond anume este luată în funcţie de câţiva indicatori consideraţi esenţiali, precum gradul de risc al fondului (au declarat 65% dintre investitorii în fonduri) şi performanţele fondului în ultimii 1-3 ani (după cum afirmă 64% dintre investitorii în fonduri).

Acţiunile sunt cel mai cunoscut produs din piaţă, sunt percepute de participanţii la studiu ca uşor de accesat şi profitabile din perspectiva randamentelor. Obligaţiunile sunt considerate produse pentru începători, pentru că sunt sigure, în timp ce cryptomonedele, recunoscute drept cele mai la modă, sunt percepute ca fiind şi cele mai riscante investiţii.

Potrivit cercetării, notorietatea obligaţiunilor şi fondurilor creşte în rândul investitorilor, pe măsură ce aceştia înaintează în vârstă, se maturizează din punctul de vedere al înţelegerii zonei financiare. În general, cei care investesc în diferitele instrumente aflate pe piaţă o fac pentru a-şi asigura un venit suplimentar la pensie sau pentru a ajunge să trăiască doar din investiţii, fără a mai conta pe veniturile generate de un job.

Profilul socio-demografic al persoanelor care deţin produse de investiţii, comparativ cu cel al persoanelor care preferă să economisească prin depozite bancare:

Doi din trei investitori sunt bărbaţi (61%, faţă de 51% bărbaţi în rândul non-investitorilor)

Mai mult de un sfert sunt tineri până în 35 de ani (26% au între 25-34 ani, comparativ cu 19% în acelaşi interval de vârstă în rândul non-investitorilor)

Marea lor majoritate are nivel de educaţie ridicat (91% cu studii  universitare)

Ponderea investitorilor în categoria persoanelor cu venituri personale mari – peste 8.500 de lei pe lună este dublă faţă de non-investitori (16% versus 8%).

Atunci când iau decizia de a deveni investitori, românii au două obiective principale, a indicat cercetarea. Aceştia vor să obţină un venit suplimentar la pensie, respectiv, să trăiască exclusiv din investiţii.

Cele două obiective sunt nuanţate de doi factori importanţi: vârsta şi veniturile de care dispun. Astfel, în timp ce tinerii care aleg să investească o fac în primul rând pentru a trăi din investiţii şi a-şi achiziţiona o casă, jumătate din cei peste 35 de ani se gândesc la investiţie ca la o sursă de suplimentare a venitului după ieşirea din activitate. Şi ei sunt însă atraşi de perspectiva independenţei financiare (31-40% dintre intervievaţi). 22% dintre investitori a optat pentru produsele de investire pentru a le lăsa bani copiilor.

Veniturile influenţează şi ele obiectivele investiţiilor. Astfel, cei cu venituri mai mici sunt mai interesaţi în a investi pentru a cumpăra o casă sau alte bunuri şi pentru a merge în vacanţele mult dorite. La rândul lor, cei cu venituri mai mari vor să investească mai degrabă pentru a nu lăsa economiile să se deprecieze, neavând un obiectiv foarte specific, aşa cum au celelalte categorii.

Studiul Mercury Research a fost realizat pe baza chestionarelor aplicate pe 1.241 de respondenţi, dintre care 611 sunt sau au fost investitori, iar 630 sunt non-investitori. Persoanele care au răspuns la această cercetare au vârste între 25 şi 60 de ani, locuiesc în oraşe cu peste 50.000 de locuitori şi au venituri personale lunare de peste 3.500 de lei.

Investitorii sunt definiţi ca acele persoane care deţin sau au deţinut în ultimii 10 ani oricare dintre produsele de investiţii (acţiuni, CFD-uri, obligaţiuni, unităţi la fonduri de investiţii, cryptomonede), în timp ce non-investitorii nu deţin şi nu au deţinut în ultimii 10 ani cel puţin un produs de investiţii.

Marja de eroare luată în calcul de studiu: ± 4%.

Asociaţia Administratorilor de Fonduri(AAF) este organizaţia profesională, independentă, neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv(OPC) din România, ce reuneşte 22 de societăţi de administrare a investiţiilor (SAI) şi administratorii de fonduri de investiţii alternative (AFIA) care administreaază 86 de fonduri deschise de investiţii (OPCVM) şi 33 de fonduri alternative (FIA), Fondul Proprietatea şi 4 bănci depozitare.

 

Ultimele Articole