Inflația se va menține peste nivelul de 3%, deficitele gemene se vor adânci, importurile cresc mai mult decât exporturile iar creșterea economică de peste 5% anticipată se bazează în mare parte pe investițiile în economică, inclusiv a companiilor străine, mult blamate de guvernul PSD-ALDE. Acesta este tabloul sumbru ce reiese din documentul Programul de convergență 2019-2022, adoptat de Guvernul României în ședința de miercuri, 8 mai.
Conform documentului, se așteaptă ca economia României să continue să performeze, produsul intern brut urmând să se majoreze în medie cu 5,3% anual, ușor peste potențial.
Pentru anul 2019 s-a estimat o creștere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuţii
pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) şi a unui aport uşor negativ al exportului
net (-0,6 puncte procentuale). În cadrul cererii interne s-a estimat că investițiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 6,9%. Aici întră și contribuția firmelor străine, a multinaționalelor. Mai precis, PSD-ALDE lovesc în aceste companii dar se și așteaptă ca ele să impulsioneze economia.
Pentru perioada 2020 – 2022 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,2%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creșterii economice. Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,7% anual, în condițiile îmbunătățirilor manifestate pe piața muncii. Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creștere (7,6% anual, în medie) pe fondul îmbunătățirii climatului investițional prin măsurile avute în vedere, precum și a condițiilor de finanțare atât din surse bugetare cât și din fonduri structurale și de investiții.
Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de peste 77% în 2022 față de 74% în 2018. Astfel, rata șomajului, conform AMIGO, va continua să se diminueze, de la 4,2% în 2018 la 3,8% în 2022.
Pentru anul 2019, se estimează că inflaţia se va reduce atât ca medie anuală până la 3,4%
cât şi la sfârşitul anului până la valoarea de 3,2%. Comparativ, rata anuală a inflației a coborât în noiembrie la 3,4% (4,2% în octombrie) și apoi în decembrie la 3,3%.
Revenirea ratei inflației la nivelul de peste 3% începând cu finele anului trecut a fost antrenată de segmentul mărfurilor nealimentare și, în măsură ceva mai mică, de cel al serviciilor, reflectând în parte și impactul slăbirii leului în raport cu euro și efecte indirecte ale creșterii prețului combustibililor, conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 2 aprilie 2019. Ușor inflaționist a tins să redevină și segmentul produselor alimentare, în condițiile epuizării corecțiilor suferite de prețurile internaționale ale unor produse agroalimentare. Unii membri ai Consiliului au apreciat că evoluția de ansamblu a inflației de bază semnalizează presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în consonanță cu probabila accentuare în trimestrul IV 2018 a poziției ciclice a economiei și cu dinamizarea cererii de consum pe fondul reaccelerării creșterii salariilor reale, dar și cu mărirea susținută a costului unitar cu forța de muncă. Indicativă a fost considerată și tendința ușor ascendentă a dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, fiind evocată însă și scăderea la 104,3 la sută a deflatorului PIB în trimestrul IV 2018, de la 106,4 la sută în trimestrul III.
În perioada 2020-2022, în lipsa altor şocuri, se aşteaptă ca inflaţia să-şi continue trendul
descendent ajungând în anul 2022 la 2,2% la sfârşitul anului şi 2,4% ca medie anuală.
Balanța sectorului extern
Deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent se vor adânci. Importurile cresc mai rapid ca exporturile și asta înseamnă că banii ies din țară, ceea ce înseamnă că românii muncesc pentru alții. Asta se întâmplă pentru că oferta internă nu face față cererii și din această cauză românii apelează tot mai des la mărfurile produse de alții. Toate acestea pun presiune pe stabilitatea prețurilor.
În anul 2018 creșterea exporturilor de bunuri, comparativ cu anul 2017, a fost de 8,1%, în timp ce importurile au crescut cu 9,6%. În aceste condiții, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 16,8% comparativ cu cel înregistrat în anul 2017. În primele 2 luni din anul 2019, exporturile României s-au majorat cu 4,8%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere cu 10,1%, față de aceeași perioadă din anul anterior. Astfel, balanța comercială FOB-CIF s-a închis la finalul primelor 2 luni din 2019 cu un deficit în valoare de 2,4 miliarde euro, mai mare cu 45,2% comparativ cu perioada similară din anul 2018.
Se așteaptă ca exportul să rămână și în anul 2019 o componentă a cererii care va sprijini creșterea economică a României. Astfel, se estimează o creștere a exportului de bunuri cu
8,9%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 9,4%. În ansamblu, prognoza pentru 2019 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 7,8%.
Pentru intervalul 2019-2022 se prognozează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 8,6%, iar la importuri de 9,1%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB va atinge în anul 2022 nivelul de 8,5%. Se apreciază că schimburile comerciale cu statele membre ale UE se vor intensifica, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va m jora de la 76,7% în 2018, la circa 79% în 2022, în timp ce valoarea importurilor provenite din spațiul comunitar va constitui 74% din valoarea importurilor totale în perspectiva anului 2022 de la circa 75% înregistrat în anul 2018.
În anul 2018, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit cu 53,5% mai mare față de cel din 2017 ajungând la o pondere în PIB de 4,5%. Finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat în proporție de 54,4% prin investiții străine directe, care au atins valoarea de 5 miliarde de euro și au fost mai mari cu 4% față de anul 2017.
În primele 2 luni din anul 2019, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în valoare de 568 milioane euro, față de un sold negativ de 425 milioane euro cât a avut în perioada corespunzătoare din anul 2018, din cauza majorării soldului negativ al balanţei
comerciale.
În anul 2019, deficitul contului curent al balanței de plăți externe se așteaptă să atingă o valoare de 7,3 mld. euro, reprezentând 3,3% din PIB. Investițiile străine directe vor acoperi în proporție de circa 75% deficitul de cont curent.
Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 7,3 și 6,6 mld euro, cu o pondere în PIB de 3,3% în anul 2019 și 2,4% în 2022. În perioada 2019-2022, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul și contul de capital, se va menține negativă, cu un trend ascendent, în condițiile unei contribuții ridicate a contului de capital.