„Comentariile lui Silviu Crăescu din articolul apărut recent în revista Q Magazine, referitoare la incidente petrecute la reşedinţă sau la relaţiile mele cu vreun cetăţean român în perioada mandatului meu de ambasador sunt în întregime inventate şi nu conţin nicio urmă de adevăr”, spune Nicholas Taubman într-o declaraţie transmisă NewsIn, marţi, de Ambasada SUA în România.

Într-un interviu publicat luni în Q Magazine, Silviu Crăescu, angajat în 2006 în rândul personalului de la reşedinţa ambasadorului american, afirmă că în timpul activităţii sale la reşedinţa oficială a ambasadorilor S.U.A. la Bucureşti a avut ocazia să asiste la „momente foarte jenante şi delicate în materie de diplomaţie şi chiar acţiuni specifice de spionaj între cei doi parteneri strategici România – S.U.A. Am asistat la turnătorii, minciuni şi chiar războaie între ‘găşti’ formate din demnitarii acestei naţiuni, în faţa oficialităţilor americane, care au acceptat să ajute numai politicienii care le susţin interesele şi politica de stat. Aş putea spune că am asistat chiar la acte de înaltă trădare, depinde din ce parte sunt privite aceste lucruri şi fapte”, afirmă Crăescu.

Între altele, el relatează că preşedintele Traian Băsescu s-ar fi dus băut la reşedinţa ambasadorului în seara în care a fost suspendat din funcţie de către Parlament, ca să-i ceară ajutorul lui Nicholas Taubman. „În seara destituirii preşedintelui din funcţie de către Parlament, am văzut un preşedinte într-o stare de agitaţie caracteristică unui om aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, mirosind a băutură, care a dat peste cap dispozitivul de securitate propriu al reşedinţei ambasadorului S.U.A., deoarece nu avea permis de acces aprobat şi nicio funcţie oficială. A fost derută! A venit atunci, în jur de ora 18.30, fără escortă SPP, însoţit doar de o maşină blindată de la SPP cu şofer, şi a cerut să-l vadă pe şeful meu. Am văzut un preşedinte suspendat foarte slab, moale, aflat într-o stare de intensă emoţie şi frică, plângând şi fumând în acelaşi timp, încercând să se împrietenească cu mine şi aşteptând afară, lângă garaj, până când a fost primit de ambasador în casă. Atunci a cerut ajutorul S.U.A. şi a promis multe!!!!”, declară Crăescu în interviul pentru Q Magazine.

„(…) după 2007, mai ales după etapa suspendării din funcţie a Preşedintelui României, a apărut o răceală între cei doi, din cauză că domnul preşedinte Traian Băsescu nu şi-a respectat angajamentele, iar partea americană a făcut eforturi enorme pentru a-l proteja”, a mai declarat Crăescu. El susţine că ambasadorul Nicholas Frank Taubman „a fost omul care l-a urât pe Traian Băsescu cel mai mult dar, în acelaşi timp, l-a şi ajutat să rămână ceea ce este”.

Bărbatul vorbeşte şi despre întâlnirile ambasadorului Taubman cu Mircea Geoană, afirmând că între cei doi exista o „prietenie deschisă şi profundă, bazată pe respect”.

De asemenea, fostul angajat spune că adjunctul şefului misiunii diplomatice americane, Mark Taplin, este „eminenţa cenuşie” din spatele cablogramelor din România. Comentând conţinutul cablogramelor apărute în presa din România Crăescu spune: „O parte din ele sunt parcă spuse de mine cuvânt cu cuvânt, altele sunt hilare şi cred că sunt informaţii voit eronate şi necredibile. Nu se vorbeşte deloc despre americani, mai ales cei din anturajul dlui Cheney, vicepreşedintele american în mandatul Bush, sau foşti angajaţi ai CIA deveniţi oameni de afaceri. Aceştia făceau afaceri cu dl. Dinu Patriciu şi, mai ales, cu statul român. Şi nimic despre afacerea Bechtel! Sau despre faptul că o parte a foştilor guvernanţi ar fi pro-ruşi etc… Acest lucru (orientarea prorusă a unor membri ai guvernului – n.r.) e o tâmpenie acreditată de consilierii prezidenţiali ai preşedintelui Traian Băsescu, dar care a dat de gândit la Washington”, afirmă fostul angajat de la reşedinţa ambasadorului american.

Anul trecut, Silviu Crăescu a dat în judecată Ambasada SUA şi pe noul ambasador, Mark Gitenstein, care l-a concediat după preluarea mandatului. Tribunalul Bucureşti a stabilit însă, în septembrie 2010, că instanţele româneşti nu au competenţă pentru a judeca această speţă. Ambasadorul SUA la Bucureşti se bucură de imunitate de jurisdicţie totală faţă de instanţele române, atât penală, cât şi civilă şi administrativă, neputând fi chemat în judecată la fel că oricare alt angajator, astfel încât asemenea litigii de muncă nu sunt de competenţă instanţelor de judecată române.

Crăescu a atacat decizia, iar recursul ar urma să se judece la 16 mai la Curtea de Apel Bucureşti.