“Românii gândesc aşa: mai bine iau banii azi şi văd mâine ce fac cu serviciul. Dacă nu plec acum de bună voie, s-ar putea să mă dea oricum afară şi plec şi fără bani în buzunar”, crede Mădălina Popescu, directorul firmei de resurse umane Pluri Consultants.

Tentaţia banilor şi teama de a fi următorul pe lista concedierilor sunt principalele motive “emoţionale” care îi fac pe români să ia o decizie valabilă doar pe termen scurt. De regulă, angajaţii care nu acceptă să intre în programul de plecări voluntare nu sunt daţi afară ulterior, spune specialistul HR.

ArcelorMittal a convins aproape 6.000 de angajaţi din România să intre în planul de plecări voluntare din 2009, în schimbul unor pachete compensatorii de până la 5.900 euro şi 24 de salarii lunare. Compania nu a fost la fel de convingătoare în ţările Europei de Vest, unde banii nu i-au atras decât într-o mai mică măsură pe angajaţii din Belgia (2.500), Franţa (2.500) sau Spania (950).

Alte companii care au apelat cu succes la strategia plecărilor voluntare în ultimii ani sunt Petrom, Romtelecom, GDF Suez, Enel România sau Zapp. Potrivit unui studiu realizat de HR Club, 21% dintre firmele din România au apelat la planuri de plecări voluntare în 2010, cifră apropiată de aceea a concedierilor colective – 27% dintre companii. Citeşte articolul