Declaraţii Traian Băsescu:
Primul subiect pe agendă – Contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică şi la angajări.
Noi avem ca prioritate solicitarea ca acordul de asociere UE – Moldova să fie finalizat cât mai rapid, astfel încât în noiembrie, la Vilnius, să fie semnat acest acord.
Al doilea subiect e legat de situaţia din Orientul Mijlociui şi nordul Africii şi reactia UE, în mod deosebit la aşa numitul fenomen al primăverii arabe.
În interiorul acestui subiect se va dezbate situaţia din Siria şi Mali.
În cazul în care se va pune problema contribuţiilor pentru Mali, România a aprobat în CSAT o contribuţie cu instructori şi eventual ofiţeri de stat major, zece persoane, şi cantităţi importante de material militar pentru armata statului Mali.
Al treilea subiect şi extrem de important pentru noi este legat de cadrul financiar multianual 2014 – 2020.
În principal, se prefigurează o dezbatere care în linii mari să plece de la stadiul în care a fost întreruptă în noiembrie 2012.
Esenţa dezbaterii de atunci a fost legată de nivelul de reducere a bugetului faţă de propunerea Comisiei Europene. Unele state cereau reduceri de 200 mld, altele menţinerea, altele o reducere de 50 miliarde. Ceea ce s-a agreat însa în noiembrie a fost ca din tot acest palier al reducerilor reducerea sa fie de 100 miliarde.
Negocierile se reiau de la stadiul în care au rămas, bugetul ultimului consiliu a fost redus cu 70 miliarde, iar miza acestui consiliul e de unde să se reducă înca 30 mld, pentru a se ajunge pe cifra convenită, reducere 100 mld faţă de propunerea Comisiei.
Obiectivele noastre par a fi clare. Vom vedea care sunt jocurile din interiorul Consiliul, dar categoric România va susţine ca cele 30 miliarde să nu fie amputate de la Politica Agricolă Comună sau Coeziune.
Trebuie sa găsim alte zone, vom vedea acolo cum vor evolua lucrurile.
Poziţia noastră va fi bazată şi pe intervenţiile, notificarile pe care guvernul le-a facut în Consiliul UE, fie la Agricultură, fie la Transporturi, fie la Dezvoltare Regionala.
Din acest motiv am şi solicitate de la Guvern pooziţiile care au fost până acum, pentru ca ne-ar fi extrem de utile ca argument în susţinerile pe care le voi avea.
O miză a noastră pe care nu-mi uşor să o identific în acest moment din pnct de vedere al dimensiunii, ar fi ca din fondurile alocate, ori la Coeziune, ori la Dezvoltare rurală, ori în alte zone, este legată de agriucltură, la plaţile directe.
Vom încerca TVA eligibil măcar pe unele segmente ale banilor alocaţi României, spre exemplu la fondurile de coeziune, unde TVA e o suma foarte mare, ceea ce ar uşura problemele bugetare, ne-am acoperi de aici contribuţia autohtonă.
Ne interesează creşterea avansurilor de la 2% la 4-6% si Top-up pentru situaţia în care România rămâne în acord cu FMI şi UE. Top-up adaugă 10% la contribuţia UE pe diverse prioiecte şi reduce corespunzător contribuţia naţională.
Să sperăm că astăzi şi mâine vom finaliza toate dezbaterile şi negocierile legate de perspectiva financiară multianuală a Uniunii.
Suntem deja la mijlocului primului trimestru din 2013, 1 ianuarie 2014 e doar la 10 luni distanţă.
Deciziile de azi şi mâine trebuie transpuse în reglementări ale consiliului UE şi Parlamentului. Parlamentul şi consiliul UE, structura rezervată guvernelor, sunt co-decidenţi în legislaţia care trebuie să pună în aplicare decizia politică de azi şi maine.
Este un drum lung de parcurs până la implementare.
Aş mai face o subliniere legată de acest aspect: şansele de a ajunge la o înţelegere – eu nu le văd a fi maxime, dar sunt mult mai mari decât în noiembrie anul trecut.
