Uniunea Europeană a transmis, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei 2026, că democrația nu poate exista fără o presă liberă și că jurnaliștii trebuie protejați în orice moment, inclusiv în zonele de conflict. Declarația, făcută de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant ,în numele UE, avertizează asupra uciderii, rănirii, amenințării, detenției arbitrare, exilării și reducerii la tăcere a jurnaliștilor, precum și asupra riscului ca intimidarea, SLAPP-urile și dezinformarea să împingă societățile spre autocenzură și propagandă.

Pe scurt

1. UE afirmă că presa liberă și accesul la informație sunt drepturi fundamentale, nu elemente opționale ale democrației.
2. Declarația cere protecția jurnaliștilor, în special în zonele de conflict, unde aceștia documentează atrocități și posibile crime de război.
3. UE avertizează că femeile jurnaliste sunt vizate disproporționat de violență de gen, inclusiv hărțuire și abuz online.
4. Uniunea critică intimidarea, SLAPP-urile, reprimarea jurnaliștilor de către regimuri autoritare și reducerea rețelelor de corespondenți străini.
5. UE spune că va continua să sprijine jurnalismul independent prin parteneriate cu organizații precum European Endowment for Democracy, UNESCO, Consiliul Europei și OSCE.

Uniunea Europeană a avertizat, într-o declarație publicată de Ziua Mondială a Libertății Presei 2026, că jurnalismul independent se confruntă cu presiuni tot mai mari, într-un context în care jurnaliștii sunt uciși, răniți, amenințați, reținuți arbitrar, forțați să plece în exil sau reduși la tăcere.

Declarația a fost transmisă de Înaltul Reprezentant în numele Uniunii Europene și prezintă libertatea presei ca o condiție centrală pentru existența democrației. UE afirmă că presa independentă este o piatră de temelie a societăților democratice și că accesul la media și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale.

Uniunea insistă că dreptul internațional impune protecția jurnaliștilor în orice moment. Potrivit declarației, această protecție este esențială mai ales în zonele de conflict, unde jurnaliștii documentează realitățile războiului, inclusiv atrocități și posibile crime de război.

UE face trimitere la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la conflictele actuale din Orientul Mijlociu, inclusiv din Gaza și Liban, precum și din Africa. Declarația arată că uciderea jurnaliștilor și a profesioniștilor media trebuie investigată integral, iar persoanele responsabile trebuie trase la răspundere.

Documentul atrage atenția și asupra faptului că femeile jurnaliste sunt vizate disproporționat de violență de gen, inclusiv prin hărțuire și abuz online. UE consideră că aceste atacuri contribuie la reducerea la tăcere a unor voci critice.

Un alt punct central este amenințarea la adresa dreptului la informare. UE avertizează că intimidarea, online și offline, împreună cu procesele strategice împotriva participării publice, cunoscute ca SLAPP-uri, pot încuraja autocenzura în rândul jurnaliștilor. Declarația critică, de asemenea, intimidarea și reprimarea jurnaliștilor de către regimuri autoritare, cu mențiune explicită la violența și represiunea exercitate de regimul iranian.

Uniunea cere guvernelor să creeze un cadru juridic solid pentru protejarea jurnaliștilor împotriva procedurilor judiciare abuzive. Această poziție vine într-un moment important pentru statele membre ale UE, care trebuie să transpună Directiva anti-SLAPP până la 7 mai 2026.

Declarația avertizează și asupra reducerii rețelelor de corespondenți străini, pe care UE o leagă de riscul extinderii informațiilor neverificate. În paralel, Uniunea critică entitățile care se prezintă drept media, dar răspândesc știri false și preiau mesajele celor aflați la putere, în loc să îi tragă la răspundere.

UE spune că efectul este o expunere tot mai mare a cetățenilor la propagandă și dezinformare prezentate drept știri. În acest context, Uniunea își reafirmă angajamentul de a apăra jurnalismul liber, pluralist, independent și de calitate.

Pentru susținerea presei independente, UE menționează parteneriatul cu European Endowment for Democracy și cooperarea cu UNESCO, Consiliul Europei și OSCE. Potrivit declarației, Uniunea va continua să apere libertatea presei atât în interiorul UE, cât și la nivel global.

Declarația UE vine într-un moment în care libertatea presei este tratată tot mai mult ca o temă de securitate democratică, nu doar ca o problemă profesională a industriei media. La nivel european, cadrul legislativ s-a extins prin European Media Freedom Act, menit să protejeze independența editorială și să limiteze ingerințele politice sau economice în activitatea media. Parlamentul European a aprobat actul în martie 2024, iar acesta obligă statele membre să protejeze media de intervenții politice, economice și guvernamentale.

În paralel, Directiva anti-SLAPP vizează procedurile judiciare abuzive folosite pentru intimidarea jurnaliștilor, organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor. Implementarea sa devine relevantă tocmai în contextul avertismentului UE privind autocenzura și presiunile juridice asupra presei.

Presiunea asupra presei este confirmată și de organizațiile specializate. Reporteri fără Frontiere a avertizat în Indexul Libertății Presei 2026 că libertatea presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, pe fondul abuzului de legislație privind securitatea națională, al proceselor abuzive și al deteriorării condițiilor economice pentru media.