Naționala feminină de volei s-a calificat în optimile Campionatului European. Pe nevăzute. Ne-am fi putut bucura, am fi fost mândri și am fi putut striga Hai România! Am fi uitat de zgura cotidiană timp de cinci seturi de luptă crâncenă și câteva clipe de triumf. Nu s-a întâmplat. Din nou.

Este oarecum de înțeles. Bugetele televiziunilor de fotbal sunt epuizate. De fotbalul altora. Și tocmai aici apare problema. Fotbalul atât de iubit de noi toți are nevoie să respire și să împartă organic oxigenul mediatic. Cu celelalte sporturi.

Numărul spectatorilor prezenți pe stadioane la meciurile Superligii este relevant. Sezonul trecut a fost cel mai performant din ultimii 14 ani, cu medie de aproape 6.000 de spectatori. Revirimentul, dacă îl putem numi așa, este explicabil după criza pandemică și nevoia implicită de fitness social. În actuala stagiune, vârful asistenței totale pentru o etapă a fost de 71 de mii de fani.

Deja nu mai contează că în galaxia Big 5, performanța sezonului trecut aparține Borussiei Dortmund cu o medie de peste 80 de mii de spectatori, iar Dinamo Moscova, undeva din păcate mult prea aproape de noi, a atras o medie de aproape 14 mii. Fără a discuta despre calitatea jocului, despre frământările sociale sau puterea de cumpărare, obiceiurile de consum mediatic par a fi mult mai semnificative.

Fie că vorbim despre competițiile fotbalului galactic sau despre imitatorii lor, e greu de crezut că în Europa există o situație similară. Nici măcar nu contează că Superliga beneficiază de atenția aproape exclusivă a televiziunilor. Potrivit unei legi nescrise a nexus-ului descris de sport și mass-media, meciurile transmise la TV atrag mai mulți spectatori pe stadioane. Nu însă și la noi.

Faptul că putem vedea toate competițiile posibile și imposibile ale unui singur sport, indiferent de siglă, poate fi o explicație. În numele unei comodități de care nimeni nu e străin, canapeaua de acasă are prioritate în fața stadionului, atât timp cât fotbalul altora este disponibil la orice oră din zi și din noapte, direct sau indirect.

Fotbalul nostru se sufocă. Dar poate și trebuie să respire liber în spațiul mediatic. Tocmai pentru că ceea ce numim generic și pe nedrept extrasport, pare să fi devenit printr-un accident de tranziție prea greu de strunit, sportul interzis.