Textul final cere în mod clar posibilitatea unei anulări a bonusurilor „când rezultatele băncii au o evoluţie negativă”. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care militează de mai multe săptămâni pentru o plafonare a bonusurilor, a salutat faptul că „a fost introdusă clar noţiunea de bonus malus”.
Textul liderilor celor 27 de state membre UE preia esenţialul unei propuneri a Franţei, Marii Britanii şi Germaniei, formulată la începutul lunii septembrie. Astfel, documentul cere ca ţările bogate şi cele emergente prezente la summitul G20 să ajungă la un acord asupra faptului că „remunerarea variabilă” acordată bancherilor să fie limitată, fiind legată de „performanţa pe termen lung” a băncilor. Ţările UE subliniază în special necesitatea ca G20 să stabilească reguli cu caracter obligatoriu privind bonusurile, „susţinute de ameninţarea cu sancţiuni la nivel naţional”.
Însă, şefii de stat şi de guvern nu au putut ajunge la un acord pentru a cere clar o plafonare a bonusurilor cu o limită absolută, aşa cum voia Franţa, din cauza opoziţiei britanice. Totuşi, ei au apreciat că această posibilitate trebuie studiată. „Britanicii au probleme cu acest aspect, la fel ca şi americanii, deci am ajuns la un acord asupra acestei formule, care nu înseamnă nimic, că vom studia problema”, a spus, cu regret, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. „Dar eu sunt convins că va veni momentul când britanicii şi americanii ni se vor alătura pe această poziţie”, a adăugat el.
Administraţia americană este foarte reticentă în adoptarea unor astfel de reguli cu caracter obligatoriu. Preşedintele american Barack Obama a declarat săptămâna aceasta că se opune unor astfel de limitări individuale a bonusurilor, care contravine, din punctul său de vedere, principiului economiei libere în Statele Unite.
Europenii au discutat, de altfel, şi despre ideea impunerii unei „taxe Tobin” pe tranzacţiile financiare, relansată recent, după criza bancară. Dar au fost divizaţi şi asupra acestui aspect. Germania, Austria şi Franţa au susţinut propunerea, în timp ce Marea Britanie şi Luxemburgul au subliniat că măsura nu este practicabilă decât dacă va fi aplicată în toată lumea.
Europenii au sporit şi presiunea asupra Statelor Unite pentru a face un efort mai mare în lupta împotriva încălzirii climatice, înainte de conferinţa pentru climă ce va fi organizată la Copenhaga, la sfârşitul anului. Până acum, Europa a fost dezamăgită, în pofida speranţelor puse în administraţia Obama. „Toate ţările care nu au făcut încă acest lucru, ar trebui să îşi ia angajamente ambiţioase pentru a-şi reduce emisiile pe termen mediu”, subliniază documentul final al summitului.
