Un antreprenoriat in care neuronii tin loc de capital

0

 “Nu am investit decat neuronii”, spune Craita Coman, fost group creative director McCann Ericson Romania. Fapt explicabil, de altfel, daca avem in vedere ca businessul ii implica pe doi dintre cei mai buni creativi romani, dar si pe un al treilea actionar minoritar.

“Aveam nevoie de o completare pe partea de productie, de media si asa am ajuns sa ne intalnim cu Raluca Simu. Ea cumparase de curand agentia Babel, cunoscuta mai mult pe partea de BTL (publicitate neconventionala, n.red.) si relatii publice, iar ea avea nevoie de o echipa de creatie. Am facut acest parteneriat pe modelul NextCap”, spune aceasta.

Compania celor doi are personalitate juridica, dar Raluca Simu are o parte din business, respectiv un procentaj de 15% din afacere. Petru Cuciuc, fost art director Leo Burnett, spune ca antreprenoriatul lor este un pic atipic, mai ales ca nu a necesitat o investitie initiala, alta decat banii dati la Registrul Comertului pentru infiintarea firmei. “Nu ducem lipsa de cerere, insa e mai greu pentru noi in tot ceea ce inseamna parte financiara, contracte. Se vand orele de DTP, de copywriting, de art, dar niciodata ideile, notiunile abstracte. Noi ne vindem si experienta”, explica acesta.

Odata infiintat buticul de creatie, cei doi parteneri si-au dat seama ca au nevoie de o completare pe partea de media si productie. Dupa mai multe oferte primite, Coman si Cuciuc au batut palma cu Raluca Simu si au adaugat astfel businessului “pe langa scolile McCann si Leo, si scoala clientului”. Petru Cuciuc spune ca iti trebuie putina inconstienta ca sa te arunci in antreprenoriat: “Eu am terminat arte, ea, jurnalism. Asa am si crescut in creatie, datorita faptului ca vedeam numai partea frumoasa a acestui domeniu. Mai putin pe cea pragmatica”.

Practic, desi compania are personalitate juridica, odata cu asocierea cu Raluca Simu, Bad Brand s-a afiliat la Babel Communications. De altfel, unul dintre clientii lor, al carui nume au preferat sa nu-l dezvaluie pentru moment, este si client al companiei conduse de Simu.

In ceea ce priveste competitorii, Petru Cuciuc spune ca Bad Brand tinteste “divizia A” a publicitatii, in timp ce Craita Coman spune ca pe piata de profil exista loc pentru oricine, atata timp cat pozitionarea este foarte clara.

“Gandul nostru a fost sa ne deschidem un shop de creatie, ca produsul nostru finit sa fie ceea ce stim sa facem cel mai bine. Nu cred in oamenii care stiu sa faca tot, dar de fapt nimic, de aceea ne-am specializat”, spune aceasta.

Niciunul dintre cei doi nu crede ca e corect sa pleci cu clientii de la fostii angajatori. Ba mai mult, niciunul dintre cei doi nu a fost in situatia de a relationa cu acestia la locurile de munca anterioare. In timp ce Cuciuc crede cu tarie in clientii castigati, Coman este de parere ca nu e deloc corect sa pleci dintr-o firma cu clientii deserviti acolo.

“Cred ca e normal, daca ai clienti mari si mici, sa le acorzi ceva mai multa atentie celor din prima categorie. Si companiile mici reusesc sa se adapteze mult mai bine la nevoile clientilor mici si medii, reusesc sa raspunda la timp, sa fie acolo, sa inteleaga nevoile si afacerea”, spune aceasta.

Potrivit celor doi, in momentul in care poti sa-i acorzi unui client mai mult timp si sa intelegi ca are nevoie de mai mult decat publicitate, altfel spus, sa-i intelegi afacerea, o agentie devine mai mult decat un consultant de imagine. Devine si un consultant de business.

In ceea ce priveste planurile financiare, cei doi spun ca se asteapta la pierderi in perioada urmatoare. Profitul va veni in timp, odata cu portofoliul.

“Nu ne-am facut planuri financiare. Singurul plan financiar este sa nu cadem sub un anumit prag financiar”, spune Coman.

Antreprenoriatul Bad Brand nu a fost lipsit de indoieli. “Ca salariat, exista o comoditate, siguranta ca, lunar, primesti o suma de bani pentru munca pe care ai prestat-o. Recunosc ca mi-a fost teama atunci cand am plecat, cand ma gandeam la ce o sa se intample de acum inainte”, spune Cuciuc. De cealalta parte, Coman spune ca “am stiut din prima clipa ca vreau sa fac asta pe cont propriu”.

Context
Buticul de creatie, “next level”

Potrivit specialistilor de pe piata de profil, dezvoltarea economica locala, precum si nevoia de specializare genereaza o nevoie tot mai mare de servicii precise pe anumite nise. “La inceput, au venit in Romania cateva companii multinationale. Odata cu ele, cine era «mai antreprenor» in acea perioada si-a facut mici companii de publicitate care sa preia businessul companiilor mari, tot multinationale: McCann, Leo, Ogilvy, Saatchi. Toate au aparut in acea perioada. A fost primul val”, explica Petru Cuciuc. A urmat un al doilea val, la inceputul anilor 2000, odata cu aparitia agentiilor locale mari. O mare parte dintre companiile romanesti au ajuns sa aiba foarte mare nevoie de marketing, angajand oameni specializati. Potrivit lui Cuciuc, acest nou val a fost perceput de agentii ca o cerere, prin urmare, a generat evolutia actuala a pietei de publicitate. De asemenea, clientul-companie romaneasca, in special cel de talie medie sau mica, da dovada de o tot mai buna intelegere a ideii de publicitate si de imagine si cauta agentii care sa raspunda cat mai exact acestei nevoi. Astfel, buticurile de creatie reprezinta o solutie rentabila, in cadrul carora clientul beneficiaza de mai multa atentie. Prin urmare, si competitia e tot mai acerba. Craita Coman spune ca si companiile mici trebuie sa-si faca loc sa ajunga in fata, sa se faca vazute. Iar pentru o agentie/butic de creatie, a reusi sa ajuti o companie de aceasta marime sa performeze financiar reprezinta o provocare. “Oamenii au facut businessuri pe cont propriu in zone neacoperite si s-au dezvoltat. Diversitatea marimii companiilor romanesti genereaza si aparitia de agentii specializate”, mai spune Petru Cuciuc. Pe piata de publicitate locala, un alt butic de creatie este 23 Idea Shop, parte din Leo Burnett.