În lipsa datelor privind veniturile şi cheltuielile din fonduri europene, Guvernul a pus pe masă ieri proiectul de buget pe 2014 incomplet. Acesta ia în calcul doar nivelul cheltuielilor şi veniturilor din resurse interne.
Cea mai mare necunoscută din bugetul anului 2014 este situaţia fondurilor europene, care a dezamăgit şi în acest an, neputinţa atragerii banilor de la Bruxelles lovind direct în buget şi în economie şi forţând Finanţele să majoreze deficitul. Deşi în primele trei trimestre din an ar fi trebuit să ajungă la bugetul general consolidat 9,5 mld. lei, potrivit programării bugetare, nu a fost atrasă decât jumătate din această sumă, respectiv 5 mld. lei. Iar când a fost anunţată majorarea deficitului bugetar, la 2,5% din PIB, a fost invocată necesitatea de a cheltui mai mulţi bani cu programele derulate din fonduri europene nerambursabile.
Bugetul pentru 2014 a fost fundamentat pe o creştere economică de 2,2% şi prevede un deficit de 14,5 miliarde de lei. Fondurile europene, încă necunoscute
Documentul prognozează un deficit de 14 mld. lei (3 mld. euro), din venituri de 202 mld. lei (46 mld. euro) şi cheltuieli de 216 mld. lei (49 mld. euro), sume care nu includ asistenţa financiară din partea Uniunii Europene sau a altor donatori.
În strategia fiscală 2013-2015, veniturile bugetului consolidat sunt estimate în creştere până la 224 de miliarde de lei (50 mld. euro) în 2014, mizându-se pe un plus de 14 mld. lei (3 mld. euro) primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate. Cheltuielile totale sunt indicate la 236 de miliarde de lei, de la 223 de miliarde de lei în acest an.
Bugetul de stat se bazează pe venituri de 101 mld. lei şi cheltuieli de 119 mld. lei, unde 40% reprezintă cheltuieli de personal.
Întrebarea fundamentală este dacă va merge în continuare pe o creştere în valoare nominală ca şi în anii anteriori, de 8-9% şi va ajunge iarăşi să rectifice negativ la jumătatea anului sau în toamnă veniturile şi cheltuielile pentru că nu va obţine această creştere.
La nivelul veniturilor totale probabil că ponderea în PIB nu va depăşi 33,5% din PIB, în condiţiile în care în 2012 veniturile au 33% din PIB, iar în 2011 32,7% din PIB.
Întrebarea este de ce a avut nevoie de noi taxe în valoare de aproape 600 mil. euro şi nu a putut ajusta cheltuielile la nivelul veniturilor obţinute fără noi taxe suplimentare.