Dacă Fidesz va câştiga, poziţia noului guvern privind politica fiscală şi reformele structurale va fi crucială pentru sentimentul investitorilor faţă de Ungaria, prima ţară din Uniunea Europeană care a obţinut un împrumut FMI pentru a face faţă crizei financiare mondiale.

Ungaria, care nu a ieşit încă din recesiune, s-a confruntat anul trecut cu cea mai mare contracţie economică din ultimele două decenii. Începând din octombrie 2008, investitorii externi au început să se retragă din această ţară, din cauza datoriei sale externe marţi şi a politicii fiscale laxe, pe care guvernul socialist a încercat să o contracareze prin măsuri severe de austeritate, ce au dus la o creştere a ratei şomajului şi la o scădere a consumului.

Dintre alegătorii hotărâţi, 62% vot vota pentru Fidesz, 20% pentru socialişti şi 13% pentru formaţiunea de extremă-dreapta Jobbik, potrivit celui mai recent sondaj Szonda Ipsos, dat publicităţii marţi.

Fidesz a respins obiectivul de deficit public fixat de socialişti pentru anul acesta (3,8% din PIB), calificându-l drept o iluzie. Formaţiunea a anunţat că intenţionează să renegocieze acordul cu FMI, dar nu a oferit detalii privind posibile schimbări.

Pentru a asigura creşterea economică, Fidesz promovează scăderile de impozite şi crearea a un milion de locuri de muncă în următorii 10 ani. Aceste măsuri vor duce, probabil, la o creştere a deficitului în 2010 la 6,5% din PIB.

„Susţinerea (FMI şi UE – n.red.) pentru noi măsuri politice ar creşte credibilitatea programului şi ar putea ajuta la controlarea volatilităţii pieţei şi a incertitudinii în perioada iniţială”, a explicat economistul UBS Gyorgy Kovacs.

De asemenea, partidul de opoziţie a criticat banca centrală pentru că nu a redus rata dobânzii mai devreme şi mai mult. Unii experţi se aşteaptă ca Fidesz să încerce să îl demită pe guvernatorul bănbii centrale, Andras Simor, numit de socialişti.

Mulţi economişti afirmă că un guvern ungar cu o susţinere publică puternică şi format numai din Fidesz ar avea un impact pozitiv asupra pieţelor financiare. Dar unii analişti avertizează că, dacă formaţiunea de opoziţie obţine majoritatea de două treimi, ar putea exista temeri că partidul va „modifica principiile democratice de bază şi libertăţile”, a spus economistul ING David Nemeth.

Principalul risc la alegerile din Ungaria este că partidul radical Jobbik „ar putea obţine o reprezentare decisivă în Parlament sau că Fidesz va fi obligat să formeze o coaliţiei cu oricare dintre partidele mici, ceea ce probabil că va încetini reformele”, a subliniat economistul Eszter Gargyan, de la Citigroup.

Sistemul de vot din Ungaria este complicat, combinând votul majoritar, cu cel proporţional pe liste şi cu o listă naţională de compensaţie. În total, Parlamentul are 386 de membri, aleşi pentru un mandat de patru ani.

Campania electorală din Ungaria s-a încheiat vineri la miezul nopţii, pe fondul unui scandal în care este implicat Fidesz privind folosirea unor metode ilegale în campania electorală.

Într-o înregistrare audio postată pe YouTube, directorul de campanie al Fidesz, Gábor Kubatov, recunoaşte că partidul său a folosit baze de date ale alegătorilor în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor de anul trecut pentru primăria din Pecs. Kubatov ţine o prelegere despre metodele folosite în campanie şi spune că practic în cazul tuturor celor 39.000 de alegători ai Fidesz se cunosc numele, vârsta, numărul de telefon, adresa de e-mail şi nivelul sprijinului lor pentru partid dar, mai mult, partidul ştie exact „cine sunt cei 15.000 de comunişti care n-au votat pentru Pava”, primarul ales la Pecs în 2009 din partea Fidesz.