Prosecco s-ar putea confrunta cu dispariția din cauza schimbărilor climatice, avertizează un nou studiu. Oamenii de știință din Italia au identificat podgorii de la munte, sursa principală a acestei băuturi populare, ca fiind deosebit de vulnerabile la degradarea solului și la secetă, scrie studyfinds.org.
„Riscul nu este doar pierderea unui produs agricol sau schimbarea peisajului, impactând negativ economia locală”, spune dr. Paolo Tarolli, autorul principal al studiului de la Universitatea din Padova. „Riscul este pierderea istoriei întregii comunități și a rădăcinilor lor culturale.”
Viile de munte au, de obicei, soluri subțiri și erodate, uneori asemănătoare cu roca de bază. În timp ce aceste condiții sunt nefavorabile pentru cultivarea legumelor, vița de vie se adaptează prin dezvoltarea rădăcinilor adânci pentru a căuta apă. Drept urmare, strugurii produși în regiunile muntoase tind să fie mici. Dar strugurii mici au un raport piele-suc mai mare, ceea ce contribuie semnificativ la aroma intensă și conținutul ridicat de tanin al vinului.
Podgoriile amplasate pe dealurile din Italia, Portugalia și Spania au fost numite „viticultură eroică” datorită dificultății implicate în cultivarea lor. Cu toate acestea, combinația dintre evenimentele meteorologice extreme și condițiile socioeconomice în schimbare face aceste podgorii și mai susceptibile la impactul încălzirii globale.
„Efortul mare necesar pentru gestionarea acestor zone consolidează legătura specifică om-mediu. Acesta este motivul pentru care sunt recunoscute ca unicități culturale de importanță istorică și socială primordială, unde cunoștințele tradiționale sunt încă elementul determinant”, subliniază dr. Tarolli într-un comunicat de presă.
Potrivit studiului, calitatea proastă a solului și scăderea precipitațiilor reprezintă cele mai mari amenințări pentru industrie. În plus, cercetarea identifică câteva bariere socioeconomice semnificative.
„Ultima jumătate de secol a fost caracterizată de exod rural și de o abandonare treptată a peisajelor montane. Noua generație nu este dispusă să continue să lucreze în condiții extreme dacă beneficiile economice sunt nesemnificative”, explică dr. Tarolli.
Cultivarea podgoriilor de munte este un efort costisitor, cu fiecare aspect al procesului, de la plantare până la recoltare, care necesită o muncă lentă și meticuloasă. În plus, înclinațiile abrupte fac imposibilă utilizarea tractoarelor sau a recoltătoarelor mecanice, bazându-se în schimb pe munca manuală.
Termenul de „viticultura eroică” provine din dificultățile inerente implicate în cultivarea și recoltarea culturilor în aceste peisaje. Printre acestea se numără Dealurile Prosecco din Conegliano și Valdobbiadene din Treviso, precum și podgoriile tradiționale ale insulei Pantelleria din strâmtoarea Sicilia, zone protejate de UNESCO.
Popularitatea tot mai mare a Prosecco a făcut ca cererea să crească cu mai mult de o treime în doar cinci ani, depășind șampania, care a înregistrat doar o creștere de un procent în aceeași perioadă.
Pentru a aborda aceste provocări, cercetătorii propun eforturi de comunicare strategică care reunesc oameni de știință, fermieri și consumatori.
„Cheia succesului constă în combinarea cunoștințelor tradiționale ale viticultorilor cu inovația și rigoarea științifică. În acest fel, fermele pot lucra îndeaproape cu oamenii de știință pentru a optimiza investițiile pentru un peisaj agricol mai funcțional, durabil și sigur – o alianță câștigătoare pentru a face față acestor diverse provocări naturale și antropice”, conchide Dr. Tarolli.
Românii se mulțumesc cu vinurile din România
În România, consumul de vin a înregistrat o creștere de aproximativ 12% după ieșirea din pandemie, odată cu redeschiderea restaurantelor și reluarea evenimentelor cu public, potrivit KeysFin. În 2021, un român a băut cu 2,6 litri mai mult vin față de 2020, ajungând în medie la 23,7 litri, conform Institutului Național de Statistică.
La acest capitol, românii preferă vinul autohton: peste 95% din producția de vin românesc fiind consumată de piața internă.
Resursele totale de vinuri din România au crescut cu 658,1 mii hl față de 2020, la 7.795 mii hl, în 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Și, în ciuda secetei, România este al șaselea producător european de vin, cu 4,6 milioane hectolitri, creștere estimată de 4% a producției în 2022.
Și tot în creștere este și numărul companiilor din această industrie, din țară. În 2021, în România existau 611 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (cod CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și cod CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor), cu 1% mai multe față de 2020 și în creștere cu 25% comparativ cu 2012. Liderul din această piață, în 2021, după cifra de afaceri, a fost CRAMELE RECAȘ SA, câștigând aproape o treime din profitul pieței de vin din România.
În UE, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, Italia rămâne cel mai mare producător de vinuri din UE după menținerea la nivelul de 50,3 milioane hectolitri, Franța își consolidează poziția a doua după o creștere de 17% la 44,2 milioane hectolitri, iar pe locul al treilea, Spania se poziționează cu 33 milioane hectolitri, după o scădere de 6% în 2022.