Documentul este datat noiembrie 2009 şi este adresat Guvernului de la Washingon, ambasadorul american informând despre întâlnirea sa cu oficialul german.

Heusgen a declarat la această întâlnire că Occidentul ar trebui să încerce să reacţioneze pozitiv la orice propun ruşii pentru avansarea planului Medvedev de securitate europeană, însă condiţia este să nu accepte nimic din ceea ar putea submina actualele instituţii care se ocupă de securitate, inclusiv OSCE. Consilierul Angelei Merkel avea unele îndoieli în ceea ce priveste tratatul propus de Medvedev.

Totodată, el era sceptic faţă de ideea acceptării unui summit OSCE la Astana (care se desfăşoară în prezent – n.r.), fiind de părere că nerespectarea drepturilor omului de către această ţară şi lipsa unei agende de substanţă ar face neatractivă această reuniune. În schimb, Heusgen a sugerat că un summit OSCE ar trebui „oferit” ruşilor, cu condiţia să rezolve conflictul îngheţat din Transnistria, pe care, a spus oficialul german, Mocova l-ar putea rezolva „cam într-o lună”.

Duminică, 28 noiembrie, WikiLeaks a început publicarea a peste 250.000 de telegrame confiden?iale, trimise de ambasadele SUA din întreaga lume. Potrivit platformei on-line, este vorba de cel mai mare număr de documente secrete făcut public vreodată. „Documentele vor oferi publicului posibilitatea să în?eleagă dedesubturile politicii externe desfă?urate de Guvernul SUA”, men?ionează administratorii paginii web. Site-ul WikiLeaks nu mai putea fi accesat miercuri seara.

Preşedintele Medvedev a formulat în iunie 2008, la Berlin, ideea unui tratat de securitate în Europa, având ca principii de bază respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor, limitarea recurgerii la forţă armată, controlul armelor şi principiul potrivit căruia nicio organizaţie internaţională nu are dreptul exclusiv să asigure securitatea în Europa.

Majoritatea statelor membre NATO şi Statele Unite au privit cu suspiciune propunerea preşedintelui rus pentru un asemenea tratat, în care văd o tentativă de a obţine drept de veto asupra acţiunilor NATO în Europa. Moscova, spun specialiştii, ar vrea să folosească această iniţiativă ca monedă de schimb în discuţiile despre armamentul convenţional din Europa, subiect ce vizează întotdeauna şi Transnistria, unde Moscova are staţionate trupe.

Cancelarul german Angela Merkel l-a surprins în iunie anul acesta pe preşedintele rus Dmitri Medvedev cu o propunere neobişnuită – dacă Rusia este interesată în cooperarea cu Europa, în special pe probleme de securitate, ar trebui să ajute la rezolvarea conflictului din Transnistria. Propunerea lui Merkel este ca Rusia, împreună cu Ucraina, Moldova, Transnistria, OSCE, Uniunea Europeană şi Statele Unite să relanseze aşa-numitele negocieri în formatul 5 + 2. Aceste negocieri au fost oprite în urmă cu patru ani de Rusia şi Transnistria, întrucât Moscova a preferat negocieri bilaterale prin care îşi putea exercita o influenţă mai mare.

Germania vrea ca Rusia să-şi retragă în cele din urmă trupele din Transnistria, astfel încât Moldova să poate câştiga din nou controlul întregului teritoriu al ţării. În acelaşi timp, Transnistriei i s-ar putea acorda un anumit grad de autonomie. În schimb, Merkel oferă Rusiei ceva ce îşi doreşte de mult: înfiinţarea unui Comitet politic şi de securitate UE- Rusia, unde Europa şi Rusia ar conclucra mai stâns în operaţiuni de administrare a crizelor civile şi militare.

După oferta făcută de Merkel, Rusia nu şi-a dat încă acordul de reluare a negocierilor 5 plus 2, cu atât mai puţin nu a luat în considerare retragerea trupelor. Subiectul Transnistria a fost reluat însă de Merkel şi Medvedev în octombrie, la summitul de la Deauville, unde a participat şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.

Summitul OSCE de la Astana, care se desfăşoară miercuri şi joi, are pe agendă şi subiectul conflictelor îngheţate, inclusiv cel din Transnistria. La ultima reuniune de un asemenea nivel, care a avut loc în 1999, la Istanbul, Rusia şi-a luat angajamentul că îşi va retrage armamentul şi trupele din Transnistria, ceea ce nu s-a întâmplat. OSCE este mediator în procesul de reglementare transnistreană, alături de Rusia şi Ucraina.

Secretarul american de stat Hillary Clinton a spus în septembrie că state precum Moldova trebuie să aibă dreptul de a fi de acord cu staţionarea trupelor străine pe teritoriul lor suveran, aluzie la trupele ruse din Transnistria, a căror retragere este cerută de Chişinău şi de comunitatea internaţională.

Presa rusă a scris luna trecută că reducerea armamentului convenţional în Europa, inclusiv a celui din România, ar fi una dintre condiţiile întoarcerii Moscovei în Tratatul privind forţele convenţionale din Europa (CFE), care reglementează armamentele convenţionale din Europa şi pe care Duma l-a suspendat la sfârşitul anului 2007 din cauza refuzului NATO de a ratifica ajustarea lui. Chestiunea reducerii armamentului convenţional ar putea fi negociată cu Rusia în schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le menţine în Transnistria, a scris Nezavisimaia Gazeta.

Succesul negocierilor pentru reglementarea transnistreană depinde şi de poziţia României, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, la conferinţa de presă comună după summitul franco-ruso-german de la Deauville. „Consider că putem obţine rezultate bune, dar e necesar ca toate părţile implicate în conflict să aibă o atitudine constructivă, în special intermediarii – cei care sunt în măsură să influenţeze această problemă”, a spus preşedintele rus. În acela?i timp, el a subliniat că succesul va depinde nu numai de Rusia, ci în primul rând de poziţia Republicii Moldova, Transnistriei, dar şi de poziţia României şi a UE.

„Avem capacitatea de a rezolva diferite conflicte, inclusiv cele îngheţate”, a spus Medvedev.  Negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean vor fi reluate însă după încheierea procesului electoral din Republica Moldova, a declarat liderul de la Kremlin.  „Prin urmare, imediat după ce se vor termina alegerile în Republica Moldova, cred că vom relua procesele de negociere, ca să obţinem rezultate,” a spus Medvedev, asigurând ca Rusia va sprijini acest lucru.