Peter Kazimir, ministrul de Finanțe din Slovacia, spune, pe contul său de Twitter: „Mi-e teamă că băncile grecești ar putea să nu se mai redeschidă cu euro ca valută cu care fac operațiuni în cazul în care referendumul de duminică se termină cu un NU”.

Mecanica așa-numitului Grexit este una sumbră și necunoscută până la urmă, scrie publicația americană Quartz.

Economiștii de talie mondială au și ei ceva de spus. Paul Krugman este de părere că grecii ar trebuie să respingă prin referendum cererile creditorilor și să iasă din acest cerc al „austerității fără sfârșit”. În definitiv, „o parte, poate chiar majoritatea haosului care naște frică din cauza Grexit-ului s-a întâmplat deja”, a scris acesta. Joseph Stiglitz este și el de aceeași opinie.

Însă, George Papaconstantinou, fost ministru grec de Finanțe, spune că aceste afirmații sunt un nonsens. Chiar dacă au venit și cu multe greșeli, programele de salvare care au sprijinit economia elenă în ultimii cinci ani cel puțin ne-au ferit de „criza pe care o vedem astăzi”, a scris el în replică la comentariile lui Krugman. Țara „alunecă spre totalitarism”, a mai adăugat el.

Dincolo de discuții, analiștii încearcă să contureze implicațiile reale ale unui Grexit, având în vedere că acest lucru devine tot mai probabil în contextul referendumului. În opinia specialiștilor agenției de rating Standard & Poor`s, există o probabilitate de 50% ca Grecia să părăsească zona euro. Aceștia au publicat o analiză în care punctează ce ar însemna acest lucru pentru economie.

Astfel, noua drahma s-ar deprecia automat cu 40% în raport cu euro, majorând și mai mult datoriile țării denominate în drahma și făcându-le și mai greu de suportat de către Grecia. Acest lucru ar însemna dificultăți suplimentare pentru bănci, care sunt deja supuse controlului de capital și depind de susținerea de urgență din partea BCE.

„Sistemul de plăți din Grecia ar intra în colaps și băncile locale nu ar putea opera”, spune S&P. Acest lucru ar complica acordurile comerciale, împiedicându-i pe greci cel puțin să profite de competitivitatea obținută prin ieftinirea valutei naționale.

Șocul economic și lipsa investițiilor ar impune o pierdere permanentă a potențialului de export al Greciei. În acest fel, țara nu va mai reintra niciodată în ritmul de creștere de dinaintea crizei. În următorii doi ani, economia Greciei ar scădea cu 25% de la nivelul actual. De altfel, economia elenă este deja un sfert mai redusă decât era în 2007.

În ceea ce privește restul zonei euro, ieșirea Greciei ar afecta PIB-ul Germaniei, al Franței și al Italiei cu aproximativ 0,2% sau 0,3% într-un an, spun analiștii S&P. Reintroducerea unei prime de risc valutar în zona euro, anterior considerată inviolabilă, ar crește costurile de creditare. Acest lucru s-ar traduce prin 30 de miliarde de euro în plus pentru acoperirea costurilor de finanțare ale celor 18 guverne rămase în zona euro. Aceasta este o factură mare, dar care poate fi gestionată.

Totuși, ceea ce este conturat pe hârtie s-ar puta să nu se poate traduce în practică. Experiența legată de ieșirea unei țări din zona euro este un teritoriu încă neexplorat în realitate, ce ridică întrebări existențiale despre cât de viabile sunt instituțiile europene.

Grexit ar fi un eveniment unic și trebuie să luăm în considerare scenariul că acesta ar putea aduce contagiune în regiune, iar pe termen lung ar putea însemna leziuni severe ale coeziunii politice, a adăugat S&P, în analiza citată. „Mediul ar putea deveni și mai puțin predictibil, litigiile legale ar putea prolifera și ar putea fi pus în discuție angajamentul fundamental în raport cu moneda unică, agravând o situație economică deja destul de fragilă din regiune”, conchide agenția de rating.