Potrivit lui Isar, anumiți angajați ai BNR și-au “tras” bonusuri din împrumutul de la FMI.

“Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget. Totuşi, raportul instituţiei arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare.

Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit”, scrie economica.net.

“Bonusul de “pana in 10%” din profit (de aici apare ca merg pana in buza cu 9,99%) il iau unii angajati BNR in fiecare an in care “fac profit” pe emisiune monetara, rezerva valutara a statului, aur, mentinerea de dobanzi si rezerve minime la niveluri ridicate etc.”, scrie economistul într-un editorial publicat pe blogul său.

Rezultatul BNR din 2012 este influențat pozitiv de “jumbo” imprumutul contractat de Romania cu FMI, la recomandarea „corifeilor din BNR”, spune Isar. DE asemenea, acesta este de părere că împrumutul luat de țara noastră de la Fondul Monetar este mult prea mare.

“Banii sunt fungibili si se pare ca angajatii Curtii de Conturi au dificultati in a estima,la rubedenii si cunostinte, cat din veniturile generate direct si indirect de imprumutul de la FMI au intrat in <>”, mai scrie acesta.

Pentru a motiva afirmațiie conform cărora România a luat de la FMI mai mulți bani decât era necesar, Isar amintește că “la momentul estimarii dimensiunii imprumutului, FMI si BNR considerau ca in 2009, cresterea economica va fi de 3% ( faimosii 5% in urmatorii 10 ani ruminati de Guvernatorul Isarescu); In 2009 economia Romaniei a “crescut” (datorita franarii excesive a economiei reale prin parghia monetara si de credit) cu minus 7,1%;  Diferenta de prognoza de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adica aproximativ de 15 miliarde de euro se regaseste in rateul de estimare, in folosul bonusului BNR; Romania nu a considerat necesar sa foloseasca aproape 8 miliarde ceea ce reprezinta o alta dovada a supradimensionarii creditului cerut si aflat la dispozitia BNR”.

Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveală pe masură ce se schimbă decidenții implicați.

“Situatia unica a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civila si penala prin art. 25 si la pachetul de 40 mii euro dar si la faptul ca daca BNR este pe minus se poate indestula de la buget iar daca are profit prin diferite mecanisme plateste bonus de performanta”, spune Lucian Isar.

La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.

BNR s-a aflat pe pierdere în aproape toți anii de după revoluție. De fiecare dată, statul a acoperit deficitul.

“Cand a reusit sa treaca pe profit, cum sunt anii cu imprumuturi FMI, si-au acordat bonusuri de performanta.

Limuzinele, 5 bucati a 1 milion de euro au fost achizitionate si in ani cu pierderi”, spune economistul.

“Fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Administratie nici nu mai merita mentionat”, conchide Lucian Isar.