Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut marţi la Bucureşti consultări cu secretarul general din MAE elen, Yannis Alexis Zepos.
Potrivit MAE, cei doi oficiali au convenit să iniţieze o cooperare intensificată în domeniul politicii de imigraţie şi al securizării frontierelor UE, în baza intereselor comune în acest domeniu. Secretarul general din MAE elen a exprimat aprecierea faţă de participarea României la operaţiunile FRONTEX în regiune (RABIT, POSEIDON, HERMES), ca semn al solidarităţii europene.
Fluxul de imigranţi ilegali din Grecia a fost invocat de autorităţile franceze şi ca unul dintre motivele pentru care România şi Bulgaria nu ar fi suficient de pregătite pentru a intra în spaţiul Schengen. Începând din noiembrie anul trecut, echipe ale Uniunii Europene patrulează la graniţă împreună cu poliţia elenă, fiind pentru prima dată când agenţia europeană pentru intervenţie rapidă la frontieră (Frontex) desfăşoară o misiune într-un stat membru UE.
Pe de altă parte, secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român şi reprezentantul Ministerului elen de Externe au abordat la consultările de la Bucureşti temele de actualitate aflate pe agenda bilaterală, regională şi internaţională. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat nivelul excelent al relaţiilor româno-elene, reflectat atât în dinamica dialogului politico-diplomatic, cât şi în cooperarea economică, precum şi în nivelul investiţiilor elene în România, evaluare împărtăşită de omologul grec.
Potrivit MAE, ambii oficiali au evidenţiat interesul reciproc în vederea aprofundării cooperării bilaterale, în special prin dinamizarea dialogului la nivel sectorial şi realizarea de proiecte comune în domenii cât mai diversificate. De asemenea, a fost convenită organizarea de consultări la diverse niveluri între cele două ministere de externe.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a mulţumit pentru sprijinul constant acordat de Grecia în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen. Oficialul elen a reconfirmat menţinerea acestei poziţii, care are în vedere aderarea României fără niciun fel de condiţionalităţi sau legături cu alte dosare europene, cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie.
Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii asupra unor teme de actualitate de pe agenda europeană, precum perspectiva bugetară post-2013 (ambele state având poziţii similare), Strategia Dunării şi extinderea UE. În acelaşi timp, a fost discutată reforma Politicii Europene de Vecinătate, fiind evidenţiată necesitatea unei abordări echilibrate a acesteia, în ambele dimensiuni, cu luarea în considerare a noilor realităţi generate de situaţia din Nordul Africii, dar fără diminuarea importanţei acordate Vecinătăţii Estice.
Discuţiile au prilejuit şi abordarea problematicii regionale, fiind agreată importanţa coordonării la nivel UE (având în vedere poziţiile similare ale celor două părţi într-o serie de dosare de interes regional), mai ales în contextul deţinerii, de către România, a preşedinţiei în exerciţiu a Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) în acest semestru, preşedinţie preluată de la Grecia. Totodată, oficialii au subliniat importanţa menţinerii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, catalizator al reformelor şi democratizării statelor din regiune. De asemenea, a fost evocată şi cooperarea între cele două ţări în cadrul Sinergiei Mării Negre, fiind trecut în revistă stadiul parteneriatelor avute în vedere de România şi Grecia în cadrul iniţiativei.
În acelaşi timp, a mai avut loc un schimb de opinii cu privire la problematica de securitate şi cooperarea în cadrul NATO, secretarul de stat român făcând o prezentare sintetică a stadiului participării României la scutul american antirachetă, evoluţiile recente din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum şi dosarul cipriot.
