O recentă analiză făcută de CNN, în baza datelor furnizate de autoritățile de la București, reiese faptul că România a vaccinat doar 33% din populația de peste 12 ani, penultimul loc în UE, înaintea bulgarilor, care au 22%.

Situația este însă diferită pentru că modelul de calcul pleacă de la o cifră total greșită în sensul că numărul de persoane vaccinabile este de 16,8 milioane, raportat la o populație totală de 19,2 milioane de persoane. Ori în țară nu mai suntem 19,2 milioane ci mult mai puțini.

22 milioane de români, aici și afară

Pe ce ne bazăm când spunem asta? Pe mai multe surse și informații. De exemplu, sociologul Marian Preda sugerează, într-un text apărut în DW, drept cheie de verificare un total care ar trebui să iasă în jur de 22 de milioane de români, aici și în străinătate. ”În 1990 eram 23,4 milioane plus cei care erau deja plecați. A fost natalitatea mai mică: să zicem că am avut un milion și jumătate născuți mai puțin. Dar speranța de viață a crescut în acești 30 de ani”, a spus acesta în publicația amintită. Reținem, deci, cifra de 22 milioane de români. Din aceasta scădem 5,6 milioane de suflete care reprezintă diaspora. Rezultă 16,4 milioane de români care teoretic locuiesc în țară. Cifra de 5,6 milioane a fost menționată de Natalia Intotero pe vremea când ocupa funcția de ministrul pentru Românii de pretutindeni. Datele oficiale anunțate de Intotero fac distincția între românii din comunitățile istorice, cum ar fi cei din Republica Moldova, Serbia, Ucraina, și, într-o categorie separată, sunt incluși românii care au emigrat și care constituie diaspora. ”Astfel, din totalul de 9,7 milioane de români de peste granițe, 5,6 milioane sunt în diaspora. Sursa acestor date este reprezentată de misiunile diplomatice ale României”, conform Europa Liberă România. Nu știm însă ponderea adulților în cei 5,6 milioane invocate, dar probabil este foarte mare.

CIFRELE REALE

• 16,4 milioane de români ar trăi în acest moment în țară
• 41% dintre persoanele de peste 12 ani din România s-au vaccinat cu schema completă
• 8,26 milioane de persoane reprezintă persoanele active (salariați+șomeri+alte activități)
• 4,87 milioane de pensionari
• 2,5 milioane de copii au vârste cuprinse între 0 și 12 ani
• 13,5 milioane de persoane sunt vaccinabile în România
• 1.188.975 de pacienți au fost declarați vindecați de COVID.

Ce spun autoritățile

Să vedem și cifrele oficiale. Într-un comunicat al Institutului Național de Statistică din 17 septembrie 2021, se spune că în al doilea trimestru al anului 2021, populaţia activă a României era de 8,261 milioane de persoane, din care: 7,843 milioane de persoane erau ocupate şi 418 mii persoane erau şomeri. Adăugăm 4,87 milioane de pensionari, conform datelor prezentante de Ministerul Muncii, și ne dă o cifră de 13,13 milioane de oameni. Punem aici și pe cei aproape 3 milioane de copii, dintre care 2,5 milioane cu vârste de sub 12, ani, iar totalul ar trebui să fie în jur de 16 milioane de persoane. Există o marjă circa 500.000 de persoane care par că nu fac nimic, în sensul că nici nu sunt angajate, nici nu sunt PFA, nici nu sunt acționare la un SRL sau SA. Din aceste cifre rezultă că populația vaccinabilă a României este de circa 13,5 milioane de oameni (13,13 milioane plus 400-500 mii de copii cuprinși între 12 și 18 ani). Practic, e o cifră total diferită față de 16,8 milioane de persoane luată în calcul de autorități.

Până ieri, s-au vaccinat 5,54 milioane de români cu schema completă. Asta înseamnă că nu suntem 33% vaccinați ci 41%, o pondere nu extraordinară, dacă ne raportăm la alte state, dar sensibil mai mare.

Imunizare mai consistentă

Imunizarea nu ține doar de vaccinare. Conform informațiilor oficiale, până azi 1.188.975 de pacienți au fost declarați vindecați de coronavirus. Se presupune că marea majoritate a acestora sunt imunizați. În plus, o parte dintre ei s-au și vaccinat. Așadar, cifrele oficiale arată că peste 6,1% din populație a trecut prin boală. Însă realitatea este cu totul alta. În primul rând nu ne raportăm la totalul de 19,2 milioane de oameni, ci la 16,4 milioane. Asta înseamnă 7,2% din populație. Dar medicii susțin că numărul de infectări e de câteva ori mai mare decât cel comunicat de autorități. Practic, nici ponderea de 7,2% nu este corectă.

De ce avem infectări și decese mai multe

Se poate pune întrebarea: Bine, bine, dar dacă avem mai multe persoane imunizate raportate la populația reală a țării, de ce avem număr record de infectări și de decese, acum în valul 4? O explicație ar putea apărea într-o postare făcută de Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. ”Foarte interesantă comparația între Portugalia și Singapore – ambele cu peste 80% din populație vaccinată. Explicația lui dr. Topol (care are foarte mult sens) – Portugalia a fost foarte lovită în valul Alfa, în comparație cu Singapore – imunitatea dată de infecția naturală s-ar putea să joace un rol important în situația bună de acum din Portugalia”, a scris Cherecheș. Cum ar veni, România joacă rolul Singapore în valul 4.

De ce vrem să părem mai mulți decât suntem

Ținerea cu dinții a cifrei de 19,2 milioane de români care trăiesc laolaltă în această țară are două motive: politicienii nu vor să fie afectat numărul de parlamentari, pentru că la o populație mai mică e nevoie de un număr mai mic de aleși, asta pe de-o parte, și pe de altă parte ține de anvergura României în raport cu UE: o populație mai mare reclamă fonduri mai multe.

Profesorul Preda, în materialul amintit din DW, mai invocă două probleme: ”Nu trebuie neglijate nici manevrele electorale. Cei plecați în străinătate sunt cele mai bune victime ale celor ce vor să fraudeze la vot. Nu se mai fură ca pe vremuri dar intuiția îmi spune că se mai întâmplă. Păi, dacă tot au control complet asupra unor secții de vot prin cătune și pot să bage niște buletine în plus, în numele cui le bagă? Al celor plecați în străinătate”. Acesta este un aspect. Al doilea menționat de profesorul Preda este încremenirea instituțiilor românești. „Lumea s-a schimbat mult iar instituțiile noastre nu. Fără să coroborăm informațiile, avem imagini deformate și cu lacune. Îi prinzi pe unii la un recensământ într-o țară și, apoi, peste trei luni sau trei ani îi prinzi și în altă țară la un alt recensământ național. E nevoie de o bază de date europeană, cum sunt Europolul sau verificările pașapoartelor. Se pot centraliza informații despre cei care s-au înregistrat la un domiciliu în străinătate cu document românesc. Sau dacă și-au cumpărat pe afară o casă. Și mai e nevoie de definiții mai clare în privința modului în care migranții români își împart timpul între țări. Dar noi nu avem nici măcar la nivel național coroborate bazele de date. Evidența populației nu află automat intrările și ieșirile din țară”, a spus Preda.