„Nu aş schimba multe lucruri la DIICOT. Aş consolida, iar poliţia judiciară mi se pare un obiectiv care trebuie realizat şi atins foarte repede, cu atât mai mult cu cât Direcţia Naţională Anticorupţie va avea o modificare de competenţă, se pare, în ceea ce priveşte evaziunea fiscală. Ceea ce înseamnă că DIICOT devine vioara întâi”, a spus Bica, la ieşirea de la audiere.

La interviul în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, Alina Bica a spus că ea crede că poliţia judiciară ar trebui „să fie tratată ca idee de politică publică la nivelul Ministerului Public”.

„Nu mi se pare firesc ca procurorul-şef al DIICOT să facă propriile sale demersuri pentru structura sa, procurorul general al PICCJ să facă propriile sale demersuri şi să dăm impresia că suntem instituţii total diferite, în care ficare funcţionează după propriile principii. Cred că este momentul ca poliţia judiciară, care devine un deziderat, să fie prezentată în mod unitar”, a spus Bica.

Ea a mai menţionat că este „fan a ceea ce a făcut DNA pe acest segment”. „Şi pentru că nu am astfel de orgolii, aş putea să import expertiză de la DNA şi pentru ca DIICOT să plece de la plus unu, şi nu de la zero. Să plece de la experienţa pe care o altă structură a avut-o în domeniul poliţiei judiciare”, a mai spus Bica.

Candidata la şefia DIICOT a mai declarat, la audiere, că având în vedere situaţia personalului din sectorul judiciar de la Direcţie, crede că se impun, în perioada imediat următoare, „organizarea unor interviuri şi mobilizarea şi convingerea colegilor cu aptitudini de a opera pe sectorul judiciar să vină şi să desfăşoare activităţi în cadrul DIICOT”.

Alina Bica a mai atras atenţia că ar fi necesară schimbarea statutului specialistului din cadrul DIICOT, acesta fiind în prezent asimilat statutului de funcţionar public, în timp ce viitorul cod de procedură penală prevede că specialiştii DNA şi DIICOT, atâta timp cât îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor structuri, sunt asimilaţi experţilor independenţi, care nu sunt funcţionari publici.

Evaluarea specialiştilor DIICOT se realizează, în prezent, în conformitate cu Legea privind Statutul funcţionarilor publici, ceea ce, potrivit Alinei Bica, „nu este tocmai în regulă, pentru că munca pe care ei (specialiştii – n.r.) o desfăşoară în cadrul DIICOT, responsabilităţile pe care le au sunt total diferite”.

Bica a mai spus că ea crede că ar trebui ca specialiştilor DIICOT să li se impună urmarea unor cursuri de formare profesională continuă şi să li se pună în vedere şi faptul că pot fi eliberaţi din funcţie, ceea ce în prezent, dat fiind statutul lor de funcţionari publici, se realizează în condiţii greoaie.

Ea a vorbit şi despre necesitatea încheierii măsurilor asiguratorii asupra bunurilor persoanelor cercetate, menţionând că, anul trecut, în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 de milioane de euro, dar au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro.

Alina Bica a fost intervievată, joi, de membrii Secţiei pentru procurori a CSM, fiind propusă de premierul Victor Ponta pentru şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Bica are 17 ani de experienţă ca procuror. Începând din 2004, ea a fost procuror şef de birou la DIICOT, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie.

CV-ul Alinei Bica include şi trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, din ianuarie 2009 până în mai 2012.