Care au fost, de fapt, ultimele cuvinte ale lui Nicolae Ceaușescu

0
2049

Ultimele cuvinte rostite de Nicolae Ceaușescu în fața plutonului de execuție la Târgoviște, în ziua de 25 decembrie 1989, au fost “Trăiască Republica Socialistă România Liberă și Independentă! Moarte Trădătorilor! Istoria mă va Răzbuna!”

 

Înainte de execuţie, Elena Ceaușescu a spus că vrea să fie executată împreună cu soţul ei. „Împreună am luptat, să murim împreună!”. Au fost legați de mâini, deși protestau vehement împotriva execuţiei. „Puteam fi împușcați fără mascarada asta!”, a spus Nicolae Ceauşescu în drum spre locul de execuţie, după care a început să cânte imnul Internaționala, cântec socialist.

 

Executați în ziua de Crăciun

 

Cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost executat în urma evenimentelor din 1989. Cei doi au fost executaţi la Târgovişte, iar sentinţa a fost pronunţată în ziua de Crăciun, la ora 14:45, Iniţial, verdictul admitea recurs, dar situaţia celor doi a luat o întorsătură dramatică după doar cinci minute.

 

 

Citește și: Valentin Ceaușescu se vrea VICTIMĂ a Revoluției din ’89! „Mi-au omorât părinţii”

 

Unul dintre avocați au invocat motivul că Nicolae şi Elena Ceauşescu nu recunosc tribunalul, astfel că a hotărât că nu există cale de atac a deciziei, iar sentinţa trebuia să devină definitivă. După împuşcarea cuplului, cadavrele celor doi au fost transportate cu elicopterul la Stadionul Ghencea.

Acolo au fost rătăcite. Au fost găsite a abia a doua zi și duse la morga Spitalului Militar Central. De aici au fost duse şi înhumate, în secret, în Cimitirul Ghencea.

 

Declarațiile lui Cârlan

 

Jurnalistul Ed Vulliamy, de laThe Observer a venit în România, după 20 de ani de la evenimentele din 1989, și a stat de vorbă cu de vorba cu Dorin Marian Cârlan, unul dintre membrii plutonului de execuție. “Cârlan și-a golit muniția din Kalașnikov-ul AK-47 în trupurile dictatorului și ale soției sale, după ce aceștia fuseseră capturați de revoluționari. Momentele care au urmat execuției au fost difuzate insistent la televiziune, aceasta reprezentând o dovadă că o eră a luat sfârșit, că cea mai turbulentă și violență revoluție dintre cele care au dus la prăbușirea comunismului în Europa de Est și-a atins obiectivul”, notează The Observer.

Conform jurnalistului,  Cârlan avea o față de om hotărât: ”Am stat pe cadavrul lui Ceaușescu, după ce l-am ucis, din cauză că nu mai era loc în elicopter. Probabil că era mai confortabil decât pe scaune”, și-a amintit acesta.

“Sentința a fost pronunțată în doar un minut și 44 de secunde, iar execuția a durat mai puțin de 10 minute. Eu fusesem antrenat să îmi apar țara. Ceaușescu era comandantul meu suprem, iar datoria mea era să îl apăr cu orice preț, nu să îl ucid”, a mai spus Cârlan.

Militarul a declarat că Ceaușescu a fost foarte panicat când Ceaușescu a ajuns în fața judecătorilor. “Sunteți români?”, a întrebat el. “Da, suntem cu generalul”, i s-a răspuns. Cârlan și-a amintit de momentul pronunțării sentinței. “Aceasta trebuia executată imediat. Trebuia să îl ucid pe președinte, și mi-am spus că trebuie să fac asta pur și simplu, fără să mă mai gândesc. Generalul Stănculescu (Victor Atanasie Stănculescu, n.r.) ne-a ordonat să îi ducem afară, să îi așezăm pe rând în dreptul zidului și să îi împușcăm, întâi pe el și apoi pe ea”.

 

”Amândoi plângeau”

 

“Amândoi plângeau ca doi copii. Ceaușescu se uita la noi și plângea: <Nu ne puteți omorî ca pe niște câini>, spunea el. <Suntem pe cale să murim ca niște câini>”, a afirmat Cârlan. “A fost un moment greu pentru noi toți. Apoi ea a spus: <Dacă aveți de gând să ne omorâți, cel puțin din respect pentru dragostea pe care noi o avem unul față de altul, nu îl omorâți pe el primul pentru ca apoi să mă lăsăți pe mine să mă uit. Cel puțin lăsăți-mă să mor în același timp cu soțul meu>. În acel moment, generalul a ordonat: <Duceți-o la zid împreună cu soțul ei.”

“Apoi, Ceaușescu s-a uitat drept în ochii mei și a strigat <Trăiască Republica Socialistă România! Istoria mă va răzbuna>, și a început să cânte fragmente din Internațională. L-am împușcat în timp ce cânta”, a spus Cârlan.

 

Judecătorii

 

Completul de judecată al Tribunalului militar, autointitulat „tribunal al poporului” a fost format din doi judecători militari, coloneii Gică Popa (președinte) și Ioan Nistor, și trei asesori populari, căpitanul Corneliu Sorescu, locotenentul-major Daniel Candrea și locotenentul Ion Zamfir. Grefierul era plutonierul-major Jan Tănase. Acuzarea a fost reprezentată de procurorul militar Dan Voinea, iar apărarea a fost asigurată de avocații din oficiu Constantin Lucescu și Nicolae Teodorescu. Deplasarea la Târgoviște a membrilor „Tribunalului Militar Excepțional” s-a făcut cu 5 elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfășurate cadavrele soților Ceaușescu.

Procesul a început pe 25 decembrie ora 13:20 și s-a terminat în jurul orei 14:40, în garnizoana din Târgoviște.

 

Capetele de acuzare

 

Capetele de acuzare au fost:

1. Genocid – peste 60.000 victime;

2. Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat.

3. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc.

4. Subminarea economiei naționale.

5. Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.

 

Aceste acuzații n-au fost dovedite, ci doar numite de acuzatori împreună cu menționarea descrierilor făcute de presă ale unor infracțiuni atribuite de jurnaliști Ceaușeștilor. Avocații impuși cuplului i-au acuzat în loc să-i apere. Nicolae Ceaușescu a afirmat că nu recunoaște tribunalul și se pare că avea dreptate în această privință, singura calitate oficială a celui care a semnat decretul era cea de a fi unul din liderii loviturii de stat.

Nici până azi nu a putut fi dovedită existența unor conturi secrete care ar fi conținut banii menționați de acuzatori. Acuzația de genocid nu a fost probată nici până acum. Pro TV a dat cifra de 860 morți de după 22 decembrie 1989 (adică după ce dictatorul pierduse puterea). Altă sursă oferă cifra de 306 morți între 17-22 decembrie 1989.