Banca Națională a României avertizează că riscurile la adresa cursului de schimb al leului rămân ridicate, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, al incertitudinilor privind politica marilor bănci centrale și al dezechilibrelor interne persistente. Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 iulie, membrii Consiliului de Administrație consideră că deficitele bugetar și de cont curent, precum și climatul politic intern, continuă să reprezinte principalele vulnerabilități ale economiei românești.
BNR: stabilitatea politică și disciplina fiscală sunt esențiale
Potrivit documentului, principalele dobânzi de pe piața monetară au rămas relativ stabile în a doua parte a trimestrului al doilea, iar randamentele titlurilor de stat au continuat să scadă lent, însă evoluțiile sunt influențate de incertitudinile externe și interne.
Consiliul BNR subliniază că stabilitatea politică și continuarea consolidării fiscale sunt condiții esențiale pentru reducerea primei de risc a României și pentru limitarea costurilor de finanțare ale economiei.
Instituția atrage atenția că fluctuațiile apetitului global pentru risc, evoluția politicii monetare a marilor bănci centrale și persistența deficitelor gemene pot continua să exercite presiuni asupra monedei naționale.
Inflația ar urma să scadă puternic în trimestrul al treilea
Membrii Consiliului apreciază că inflația anuală a început să se reducă în luna iunie și va înregistra o scădere semnificativă în trimestrul al treilea din 2026.
Evoluția este explicată în principal prin dispariția efectelor generate de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, precum și de majorările anterioare ale TVA și accizelor.
Comparativ cu prognoza publicată în luna mai, BNR estimează însă că nivelul inflației va rămâne ușor mai ridicat decât se anticipa anterior, în special din cauza creșterii chiriilor pentru locuințele de stat.
Energia și conflictul din Orientul Mijlociu rămân principalele riscuri
Consiliul de Administrație consideră că balanța riscurilor privind inflația rămâne orientată în sens ascendent pe termen scurt.
Printre principalele motive se află:
incertitudinile privind evoluția prețurilor gazelor naturale;
posibilitatea unor noi șocuri asupra pieței energiei generate de conflictul din Orientul Mijlociu;
efectele indirecte asupra prețurilor bunurilor importate.
În același timp, BNR observă și câteva elemente favorabile, precum scăderea prețului petrolului în luna iunie și perspectivele unui an agricol bun, care ar putea contribui la temperarea inflației alimentare.
Economia își revine lent
Potrivit evaluărilor BNR, economia României ar urma să înregistreze o ușoară redresare în trimestrele al doilea și al treilea din 2026, însă ritmul de creștere va fi mai redus decât se estima anterior.
Instituția apreciază că investițiile vor deveni principalul motor al creșterii economice, în timp ce consumul privat va continua să contribuie pozitiv, dar într-un ritm moderat.
Exporturile rămân însă un punct vulnerabil, în condițiile în care deficitul comercial și cel de cont curent continuă să reprezinte probleme structurale ale economiei.
Fondurile europene, considerate esențiale
BNR insistă că absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este esențială pentru limitarea efectelor consolidării fiscale și ale șocurilor externe.
Potrivit băncii centrale, investițiile finanțate din fonduri europene pot susține reformele structurale, tranziția energetică și creșterea potențialului economiei românești.
Ce transmite, în esență, BNR
Mesajul transmis de banca centrală este unul prudent: inflația este pe o traiectorie de scădere, însă economia rămâne expusă unor riscuri importante. Evoluția cursului leului, stabilitatea financiară și costurile de finanțare vor depinde în continuare de disciplina fiscală, de stabilitatea politică și de evoluțiile geopolitice, în special cele legate de conflictul din Orientul Mijlociu.
