Înghețarea salariilor din sectorul public și în 2026 începe să se reflecte în indicatorii bugetari. Potrivit calculelor realizate pe baza prognozelor Comisiei Europene, România va coborî de pe locul 4 pe o poziție mai bună în clasamentul statelor UE privind ponderea cheltuielilor salariale în veniturile bugetare, pe fondul reducerii presiunii exercitate de salariile bugetarilor asupra finanțelor publice.
România încearcă să reducă cel mai mare deficit din UE
Datele arată că ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor statului va scădea de la 32,9% în 2024 la 29,7% în 2025 și la 27,3% în 2026. Evoluția este explicată în principal prin înghețarea salariilor din sistemul public și nu prin reforme structurale de amploare.
Măsura a fost adoptată succesiv de guvernele Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan, în contextul eforturilor de reducere a deficitului bugetar, după ce România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, calculat după standardul european ESA.
Executivul și-a asumat pentru 2026 o țintă de deficit de 6% din PIB, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv.
În 2025, deficitul bugetar a fost redus la 7,9% din PIB în termeni ESA, după ce Guvernul a aplicat mai multe pachete de majorări de taxe și măsuri de limitare a cheltuielilor publice.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană, care urmărește readucerea deficitului sub pragul de 3% din PIB și limitarea datoriei publice.
Bulgaria și statele baltice rămân în fruntea clasamentului
Potrivit estimărilor pentru 2026, Bulgaria va avea cea mai mare pondere a cheltuielilor salariale în veniturile statului, cu 33,2%, urmată de Lituania și Letonia.
România va coborî la 27,3%, situându-se în continuare peste media Uniunii Europene, care este estimată la 22,2%.
La polul opus se află Germania, Italia și Țările de Jos, unde cheltuielile salariale reprezintă sub 21% din veniturile bugetare.
