Comisia Europeană apreciază că România și-a menținut activitatea de investigare și urmărire penală a faptelor de corupție, inclusiv a celor care implică persoane aflate la nivel înalt. Totuși, în Raportul privind statul de drept, Executivul european avertizează că autoritățile nu au adoptat măsuri suplimentare pentru investigarea eficientă a infracțiunilor de corupție comise în interiorul sistemului judiciar și atrage atenția asupra efectelor pe care prescripția continuă să le aibă asupra dosarelor importante.

Recomandările privind sistemul judiciar au rămas fără răspuns

Raportul face o distincție clară între activitatea generală de combatere a corupției și investigarea faptelor care implică magistrați sau alte persoane din sistemul judiciar.

Potrivit Comisiei, România a continuat să instrumenteze dosare de corupție, inclusiv la nivel înalt, însă nu a adoptat noi măsuri pentru remedierea deficiențelor care pot afecta anchetarea infracțiunilor comise în interiorul sistemului de justiție.

Executivul european precizează că nu pune sub semnul întrebării activitatea parchetelor anticorupție și nici nu susține că anchetele s-au oprit, ci constată că o recomandare formulată în anii anteriori nu a fost încă pusă în aplicare.

Nu se cere o nouă structură, ci anchete eficiente

Comisia Europeană nu solicită înființarea unei noi secții speciale și nici nu impune un anumit model instituțional.

Recomandarea este ca România să asigure un mecanism eficient prin care faptele de corupție din sistemul judiciar să poată fi investigate și urmărite penal fără obstacole instituționale sau conflicte de interese.

Potrivit raportului, astfel de dosare sunt deosebit de sensibile deoarece pot implica judecători, procurori, personal auxiliar sau alte persoane care cunosc în detaliu procedurile judiciare și au acces la informații confidențiale.

Din acest motiv, independența procurorilor, delimitarea clară a competențelor și protejarea probelor sunt considerate esențiale pentru credibilitatea investigațiilor.

Prescripția continuă să închidă dosare importante

Un capitol distinct al raportului este dedicat efectelor deciziilor privind prescripția răspunderii penale.

Comisia arată că instanțele au continuat să închidă cauze și să anuleze condamnări definitive în urma hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind modul de aplicare a termenelor de prescripție.

Raportul subliniază că încetarea procesului penal prin prescripție nu reprezintă o achitare pe fond și nu stabilește că faptele nu au existat sau că persoana acuzată este nevinovată. Procesul încetează deoarece termenul legal în care statul putea stabili răspunderea penală a expirat.

Potrivit Comisiei, fenomenul a afectat inclusiv dosare de corupție la nivel înalt, unde condamnări au fost anulate sau cauze importante au fost închise înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

Reducerea numărului de dosare restante nu înseamnă neapărat eficiență

Executivul european avertizează că scăderea numărului de dosare aflate pe rol nu trebuie interpretată automat ca o îmbunătățire a performanței sistemului judiciar.

O parte dintre cauze au fost eliminate din evidențe prin condamnări sau achitări, însă altele au fost închise exclusiv ca urmare a intervenirii prescripției.

Raportul nu oferă în rezumatul public o repartizare exactă între aceste categorii.

Dosarele complexe consumă timpul disponibil înainte de prescripție

Comisia amintește că anchetele de corupție presupun deseori expertize financiare, interceptări, cooperare judiciară internațională și audierea unui număr mare de persoane, ceea ce prelungește durata procedurilor.

În plus, modificările succesive ale legislației și jurisprudenței privind întreruperea termenelor de prescripție au complicat și mai mult activitatea instanțelor, care au fost obligate să stabilească pentru fiecare dosar ce regim juridic este aplicabil și care variantă este mai favorabilă inculpatului.

Raportul precizează că nu contestă legalitatea hotărârilor pronunțate de instanțele române și nici nu solicită ignorarea regulilor privind prescripția, ci ridică problema capacității sistemului de a finaliza dosarele înainte de expirarea termenelor legale.

Noua strategie anticorupție, așteptată în perioada 2026–2030

România pregătește o nouă Strategie Națională Anticorupție pentru perioada 2026–2030, după încheierea evaluării documentului anterior.

Raportul nu detaliază măsurile care vor fi incluse în noua strategie și nici modul în care aceasta va răspunde problemelor identificate privind investigarea faptelor de corupție din sistemul judiciar.

Comisia notează că între timp au fost adoptate măsuri privind integritatea funcționarilor publici, inclusiv reguli referitoare la trecerea între sectorul public și cel privat și un cod de etică pentru membrii Guvernului care interzice acceptarea cadourilor. Aceste măsuri contribuie la prevenirea conflictelor de interese, însă nu rezolvă dificultățile privind anchetarea faptelor de corupție din justiție.

Ce va urmări Comisia în perioada următoare

Executivul european anunță că următoarea evaluare va analiza dacă România modifică cadrul instituțional sau procedural astfel încât anchetele privind infracțiunile din sistemul judiciar să devină mai eficiente.

De asemenea, Comisia va urmări evoluția dosarelor de corupție, capacitatea autorităților de a obține hotărâri definitive înainte de intervenirea prescripției și rezultatele concrete ale noii strategii anticorupție.

SURSA: 2eu.brussels