Inflaţia ridicată din ultima perioadă erodează economiile în monedă naţională. Dobânzile acordate de bănci sunt de mult timp real negative, adică sub nivelul inflaţiei, şi nu dau semne de revenire.

Potrivit datelor BNR, în primele trei luni din acest an, dobânzile plătite populaţiei au scăzut atât pentru economiile în sold, cât şi pentru cele nou constituite. Pentru depozitele noi, dobânda medie a rămas, totuşi peste pragul de 7% pe an, deşi a scăzut sietematic în ultimele luni. La economiile populaţiei în sold, însă, media calculată de BNR a fost, în martie, de 6,85% pe an, în condiţiile în care inflaţia anuală a depăşit 8% şi în aprilie.

Dacă mai calculăm şi impozitul de 16% reţinut din dobânzile depozitelor, plasamentele în bănci sunt tot mai nerentabile. Alternativa cea mai la îndemână pentru populaţie o reprezintă plasamentele în unităţi de fond. Însă, deşi randamentele obţinute pot fi mai mari decât depozitele bancare, aceste forme de plasament prezintă şi riscuri. Dacă depozitele bancare sunt garantate până în limita a 100.000 de euro pe deponentul fiecărei bănci, investiţiile în fonduri nu beneficiază de o astfel de garanţie.

Mai mult, fondurile pot oferi randamente superioare, dar pot inregistra şi pierderi. Cele mai riscante sunt fondurile de acţiuni, care investesc în titluri cotate la bursă, atât în ţară, cât şi în străinătate. Totuşi, cei interesaţi pot alege fonduri mai puţin riscante, cum ar fi cele monetare, sau de obligaţiuni.