Ce soluţii au bugetarii care nu îşi mai pot susţine ratele la bancă

0

Până acum, băncile considerau clienţii persoane fizice veniţi din sectorul bugetar ca fiind cei mai siguri din punct de vedere al veniturilor, şi erau prioritari în acordarea de credite. Unele bănci au acordat chiar condiţii speciale de finanţare lucrătorilor la stat, de la dobânzi mai mici, până la scutirea de la plata unor comisioane.

Măsurile de austeritate anunţate de Preşedintele Traian Băsescu şi aprobare recent de Guvern, prin care veniturile celor plătiţi din bugetul de stat vor scădea cu 25%, îi va pune pe aceştia în situaţia de a avea dificultăţi în a-şi plăti ratele la bancă.

Pentru mulţi dintre bugetarii cu împrumuturi, situaţia este foarte delicată pentru că băncile le-au oferit împrumuturi a căror rată lunară reprezintă o parte substanţială din venituri.

Familile în care membrii care muncesc sunt toţi angajaţi la stat s-ar putea să aibă cele mai multe probleme, pentru că scăderea generală a veniturilor va fi de 25%.

În cazul în care clientul nu-şi mai poate plăti ratele, atunci poate ajunge în situaţia în care să îi fie executată garanţia stipulată în contractul de credit (în cazul unui credit cu garanţii).

Pentru a nu ajunge în această situaţie, clienţii care constată că nu au cum să mai plătească ar trebui să se adreseze băncii şi să găsească o soluţie pentru a evita situaţiile extreme.

Reprezentanţii băncilor nu prea vor să comenteze deschis asupra poziţiei instituţiilor asupra clienţilor care sunt angajaţi la stat. Totuşi, surse din cadrul sistemului bancar spun că problema va fi tratată de la caz la caz, că nu se poate vorbi de o soluţie generală, şi că se vor aplica măsurile standard.

Astfel, în funcţie de situaţia fiecăruia, banca poate propune reeşalonarea creditului pe o perioada mai mare, rescadenţarea sau chiar amânarea plăţii unui număr de rate.

Reeșalonarea presupune modificarea scadenței și/sau a sumei de plată a unor rate de credit în sold cu depășirea duratei inițiale de acordare a creditului. În comparație, rescadențarea presupune modificarea scadenței și/sau a cuantumului unor rate, fără a se schimba perioada inițială de rambursare a creditului.

În ambele cazuri, banca poate acorda o perioadă de grație de până la 12 luni, în care clientul plătește doar dobânzile. Această opțiune reduce considerabil sumele plătite în perioada de grație în cazul în care creditul este spre sfârșitul perioadei de rambursare. În cazul în care clientul este în primii ani de plată a unui credit pe o perioadă mai îndelungată, când mare parte din cuantumul ratelor este reprezentată de dobânzi și comisioane, atunci beneficiile perioadei de grație s-ar putea să nu fie semnificative.

Pentru reeşalonarea creditului, banca trebuie să constate că valoarea noului salariu nu poate acoperi rata actuală a creditului, lucru care se face prin prezentarea adeverinţei de venit de la angajator. În cazul în care banca ajunge la concluzia că ratele pot fi susţinute şi la nivelul actual de salariu, atunci nu poate avea loc o reeşalonare a împrumutului.

De asemenea, băncile pot cere garanţii suplimentare atunci când prelungesc perioada de rambursare a creditului, pentru că riscul expunerii pe acel client creşte, iar garanţia iniţială a contractului – dacă este vorba despre un credit garantat – este foarte probabil să se fi depreciat de la momentul semnării acestuia.

Clienţii care au luat credite pe perioada maximă admisă de bancă (de ex. o mare parte din bănci au o limită de 30 de ani pentru rambursarea unui credit imobiliar) ar putea să aibă dificultăţi în a obține o prelungire semnificativă a perioadei de rambursare.

Deşi pe termen scurt este o soluţie care îi poate salva de la executarea silită pe clienţi, pentru că ratele rezultate prin întinderea împrumutului pe o perioadă mai mare de timp sunt mai mici, reeşalonare însemnă şi costuri mai mari pe termen lung.