Comisia Europeană a decis să trimită României mai multe scrisori prin care atrage atenția că se încalcă legislația europeană sau nu este aplicată mai multe domenii, precum poluarea aerului, emisiile industriale, protecția naturii, RCA etc.
Calitatea aerului
Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților din această țară să abordeze eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice. În plus, Comisia a decis,n de asemenea, să trimită o scrisoare de punere în întârziere Croației, solicitând autorităților din această țară să asigure conformitatea legislației naționale cu normele UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE). Deficiențele constatate în legislația națională includ transpunerea incorectă a definiției „aerului înconjurător” și a „contribuțiilor din surse naturale”, ceea ce influențează domeniul de aplicare a directivei. În plus, legislația națională nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie (PM2,5) în zonele rurale și prevede cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește numărul de puncte de prelevare pentru măsurarea ozonului. PM2,5 pot rămâne în atmosferă între câteva zile și o săptămână, având astfel efecte negative semnificative asupra sănătății umane. Obligația de a coopera cu țările învecinate din afara UE în caz de poluare atmosferică transfrontalieră nu a fost transpusă pe deplin și lipsesc unele cerințe cu privire la asigurarea informării eficace a publicului Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la aceste scrisori. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Emisiile industriale
Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților acestei țări să își îmbunătățească transpunerea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE). Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza. Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE. În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Protecția naturii
De asemenea, Comisia Europeană a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României, Poloniei și Portugaliei pe motiv că aceste țări nu asigură protecția adecvată a habitatelor și speciilor de interes la nivelul UE prin desemnarea de arii naturale protejate. În temeiul legislației UE privind natura (Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind habitatele și Directiva 2009/147/CE privind păsările), statele membre au convenit să dezvolte o rețea europeană Natura 2000 coerentă, propunând Comisiei situri adecvate de importanță comunitară. Aceste țări nu au propus toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-au propus nu acoperă în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. Statele membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Servicii financiare
Comisia a mai decis să trimită României un aviz motivat pentru că nu și-a aliniat legislația privind asigurarea de răspundere civilă auto la normele UE (Directiva Solvabilitate II sau Directiva 2009/138/CE și Directiva privind asigurarea auto, Directiva 2009/103/CE). Normele naționale actuale din România impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători. Comisia a considerat că aceste obligații contravin Directivei Solvabilitate II, astfel cum a fost interpretată de jurisprudența Curții referitoare la principiul libertății tarifelor. Legislația națională în cauză obligă, de asemenea, asigurătorii să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă numai pe teritoriul României. În opinia Comisiei, aceste norme contravin Directivei privind asigurarea auto, prin care se cere ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al UE pe baza unei prime de asigurare unice. În absența unui răspuns satisfăcător din partea autorităților române în termen de două luni, Comisia poate trimite cazul în fața Curții de Justiție a UE.
Armele de foc
Comisia Europeană a trimis avize motivate României și altor 19 state membre, solicitându-le să transpună noile norme ale UE privind armele de foc [Directiva privind armele de foc, Directiva (UE) 2017/853] în legislația națională. Directiva UE revizuită, adoptată de statele membre în mai 2017, înăsprește controalele privind achiziția și deținerea legală de arme de foc. Statele membre au fost obligate să informeze Comisia cu privire la măsurile de transpunere pentru majoritatea dispozițiilor directivei până la 14 septembrie 2018. Comisia adresează acum avize motivate Belgiei, Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei, Suediei și Regatului Unit pentru notificarea parțială a măsurilor de transpunere relevante, precum și Ciprului, Finlandei, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei pentru că nu au comunicat Comisiei nicio măsură. Această etapă constituie urmarea scrisorilor de punere în întârziere pe care Comisia le-a trimis statelor membre în noiembrie 2018. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită în fața Curții de Justiție a UE.
Piața digitală
Comisia Europeană a decis să continue procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre ca urmare a nerespectării de către acestea a obligațiilor care le revin în legătură cu piața unică digitală. Comisia va trimite astăzi avize motivate Bulgariei, Germaniei și Irlandei pentru neîndeplinirea obligației de a notifica transpunerea integrală a legislației UE privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile [Directiva (UE) 2016/2102], precum și Croației pentru neîndeplinirea obligației de a prezenta corespunzător planurile sale de derulare a benzii de frecvențe de 700 MHz pentru serviciile 5G [Decizia (UE) 2017/899]. În plus, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere mai multor țări din UE. În primul rând, Austriei, Belgiei, Greciei, Ungariei, României și Sloveniei pentru că nu au furnizat informații cu privire la operatorii de servicii esențiale identificați în temeiul legislației UE privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice [Directiva (UE) 2016/1148]. În al doilea rând, Croației, Cehiei, Germaniei, Greciei și Spaniei, deoarece nu au reușit să pună în aplicare în mod eficient normele privind numărul pentru apeluri de urgență 112 (Directiva 2002/22/CE), în special prin asigurarea unui acces echivalent pentru utilizatorii cu handicap. În final, în urma întârzierilor cu transpunerea Regulamentului UE privind geoblocarea [Regulamentul (UE) 2018/302] în legislația națională, Cipru, Franța, Polonia, România, Slovacia și Spania vor primi scrisori de punere în întârziere din partea Comisiei. Acestea se referă la adoptarea și notificarea măsurilor aplicabile în cazul încălcării normelor privind geoblocarea, inclusiv sancțiunile din partea organismelor naționale de aplicare a legii pentru întreprinderile care încalcă normele UE. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat sau să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE, după caz.
Migrație legală
Comisia Europeană a trimis de asemenea României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru punerea în aplicare incorectă a dispozițiilor privind respingerea cererilor de acordare a permiselor de ședere și obligația de a justifica motivele de refuz în temeiul directivelor UE privind migrația legală. Directivele UE vizate sunt: Directiva privind rezidenții pe termen lung (Directiva 2003/109/CE a Consiliului), Directiva privind reîntregirea familiei (Directiva 2003/86/CE a Consiliului), Directiva privind studenții (Directiva 2004/114/CE a Consiliului), Directiva privind cercetătorii (Directiva 2005/71/CE a Consiliului), Directiva privind cartea albastră (Directiva 2009/50/CE a Consiliului) și Directiva privind permisul unic (Directiva 2011/98/UE). Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin transmiterea unei prime scrisori de punere în întârziere autorităților române în decembrie 2017. România are în prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Piața internă a energiei
Comisia a trimis un aviz motivat suplimentar României din cauza faptului că aceasta nu a eliminat restricțiile impuse comerțului cu gaze naturale dintre statele membre, astfel cum se prevede în normele UE privind piața internă în sectorul gazelor naturale (articolele 35 și 36 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, TFUE; Directiva 2009/73/CE). În iulie 2014, Comisia a trimis autorităților române un aviz motivat din cauza faptului că legislația națională a acestei țări creează bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în interiorul pieței unice a UE. După evaluarea modificărilor recente ale Legii energiei adoptate de România, Comisia a constatat că este menținută obligația de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piața română, ceea ce, în consecință, reprezintă o încălcare a dreptului UE. Comisia consideră că actualul cadru juridic român, prin faptul că impune producătorilor din România obligația de a acorda prioritate vânzărilor de pe piața internă, creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și, prin urmare, a solicitat eliminarea acestor bariere. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
Protecția copilului
Comisia trimis scrisori de punere în întârziere României, Bulgariei, Germaniei, Lituaniei, Maltei, Slovaciei și Suediei pentru faptul că nu au pus în aplicare normele UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (Directiva 2011/93/UE). UE dispune de norme stricte care incriminează astfel de abuzuri în Europa, care asigură pedepse severe pentru autorii infracțiunilor, protejează copiii care sunt victime și contribuie la prevenirea săvârșirii acestor infracțiuni. Directiva include, de asemenea, măsuri speciale de combatere a abuzului sexual online asupra copiilor. Aproape toate statele membre au înregistrat întârzieri la punerea în aplicare a noilor măsuri, întrucât directiva este extrem de cuprinzătoare. Comisia este la curent cu existența acestor dificultăți, însă pentru a asigura protecția eficientă a copiilor împotriva abuzului sexual, toate statele membre trebuie să respecte pe deplin dispozițiile directivei. Prin urmare, Comisia a decis să lanseze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 7 state membre pentru transpunerea incorectă a directivei în legislația națională. Statele membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Transport rutier
Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere către România, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Ungaria, Italia, Malta, Țările de Jos, Portugalia, , Slovacia, Spania și Regatul Unit pentru faptul că nu au actualizat conexiunea între registrele lor naționale cu întreprinderile de transport rutier și noua versiune a Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU), așa cum prevede Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/480 al Comisiei. ERRU permite schimbul de informații între statele membre cu privire la întreprinderile de transport rutier stabilite în UE. Acesta este un instrument esențial pentru asigurarea aplicării legislației UE. Pentru implementarea unei versiuni noi și îmbunătățite a ERRU, statele membre trebuie să își adapteze sistemele la nivel național. Termenul pentru actualizarea conexiunii registrelor electronice naționale a expirat la 30 ianuarie 2019. În cazul în care autoritățile statelor membre în cauză nu trimit un răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.
Gaze fluorurate cu efect de seră
În fine, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere României și Italiei pentru neîndeplinirea obligației de a notifica măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea normelor UE privind gazele fluorurate cu efect de seră [Regulamentul (UE) nr. 517/2014]. Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute și sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze fluorurate generate de activitățile umane utilizate în numeroase aplicații industriale. Regulamentul urmărește să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate în UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală (de până la 23 de mii de ori mai mare decât dioxidul de carbon, CO2). Legislația UE stabilește norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate și condițiile legate de introducere pe piață a produselor care conțin aceste gaze. În conformitate cu normele adoptate de statele membre, până la 1 ianuarie 2017 ar fi trebuit să fie introduse sancțiuni și ar fi trebuit să fi fost luate toate măsurile pentru a se asigura implementarea lor. Sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Prevederea în legislația națională a unor sancțiuni adecvate este un element esențial pentru asigurarea conformității cu regulamentul, limitând astfel efectele climatice. Existența sancțiunilor este deosebit de importantă în vederea prevenirii comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi. De asemenea, statele membre au fost de acord să notifice Comisiei măsurile naționale privind sancțiunile până la 1 ianuarie 2017. Până în prezent, Comisia nu a primit astfel de notificări din partea Italiei și României. În cazul în care statele membre în cauză nu răspund în mod satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
