Rusia a respins, la nivel declarațiilor, în Consiliul de Securitate al ONU rezoluția de armistițiu, înaintată de Suedia și Kuweit, care viza trimiterea urgentă de asistență umanitară în Ghouta Orientală, unde civilii sunt efectiv prinși – sub raidurile regimului lui Bashar al-Assad, întărite de avioanele rusești și de armamentul Iranului – într-o veritabilă mașină de tocat suflete.
Mai mult, Rusia a susținut, prin vocea emisarului special Vassily Nebenzia, că reportajele despre masacrul din Ghouta de Est sunt niște exagerări de presă, o „psihoză în masă”, scrie The Guardian.
Argumentul invocat de Nebenzia pentru respingerea rezoluției? Armistițiul este unul nerealist și ar putea crea, în decursul celor 30 de zile, o breșă de acțiune pentru grupările rebele anti-Assad din enclavă, printre care Frontul Nusra.
Diplomații spun că este posibil ca rezoluția să fie supusă vineri la vot în Consiliul de Securitate al ONU.
Până acum, Rusia, având drept de veto, a respins 10 rezoluții anterioare în legătură cu dosarul sirian și și-a folosit constant poziția de la ONU pentru a-l proteja pe Bashar al-Assad de orice acțiune comunității internaționale de a-l acuza pe liderul sirian de crime de război.
Enclava rebelă Ghouta Orientală, situată la câţiva kilometri de centrul Damascului, este ţinta în ultimele zile a unei campanii sângeroase lansate de regimul sirian, în pofida protestelor comunităţii internaţionale. Începând de duminică, fieful rebel este vizat de lovituri aeriene şi de tiruri ale artileriei întreprinse de regimul sirian în care şi-au pierdut viaţa peste 400 de civili, relatează în ediţia sa online revista franceză L’Express.
Această regiune cu terenuri cultivate, adesea prezentată drept ‘plămânul’ capitalei, se află la mai puţin de zece kilometri de Palatul prezidenţial, de oraşul vechi şi de Parlamentul sirian. Ea este asediată din 2013 de forţele regimului, pentru care Ghouta Orientală reprezintă mai mult un simbol al rezistenţei decât o problemă de securitate. Într-adevăr, rebelii bombardaţi cu regularitate răspund acestor tiruri, făcând uneori victime.
Regiunea este controlată de un grup eterogen de miliţii şi facţiuni. Printre acestea, două grupuri principale, ambele islamiste: Jaich al-Islam şi Faylaq al-Rahman.
Jaich al-Islam (armata islamului) este o miliţie fundamentalistă salafistă susţinută financiar de Arabia Saudită, însă şi de Qatar şi de ‘anumiţi oameni de afaceri sirieni’, potrivit L’Orient le Jour.
Jaich al-Islam este anti-şiită (confesiune majoritară în Iran) şi anti-alawită (comunitate din care provine şi preşedintele Bashar al-Assad) şi foarte ostilă Iranului şi Statului Islamic. Diferite surse estimează că numărul membrilor Jaich al-Islam este între 9.000 şi 20.000 de combatanţi.
Faylaq al-Rahman (Legiunea celor Milostivi) este de asemenea o miliţie islamistă, însă este considerată de unii observatori ca fiind ‘mai moderată’ decât Jaich al-Islam. Cele două grupuri au relaţii tensionate. Faylaq al-Rahman este ramură a Armatei Siriene Libere, o alianţă de grupuri rebele cu aspiraţii naţionaliste şi democratice.
Facţiunea este formată din 2.000 de luptători. Pe reţele, ea difuzează – ca şi Jaich al-Islam – fotografii şi înregistrări video de propagandă şi jură să apere Ghouta Orientală împotriva trupelor lui Bashar al-Assad.
În câteva zile, mai mult de 400 de persoane au murit în bombardamentele asupra enclavei. De la începutul anului, armata regimului şi aliaţii săi şi-au intensificat loviturile: atacuri cu gaz şi clor, bombardamente asupra spitalelor şi şcolilor.
Asediul impus de regim, care a fost deosebit de dur începând din 2015, a provocat o lipsă de hrană şi de medicamente. În 2017, Unicef a denunţat cea mai gravă criză alimentară de la începutul războiului, în care 11,9% dintre copiii cu vârste sub 5 ani suferă de malnutriţie severă.
Se estimează că în prezent nu mai puţin de 400.000 de persoane sunt blocate în enclavă, dintre care 200.000 copii, potrivit Unicef.
Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat că există ‘dovezi clare’ privind utilizarea clorului în atacurile asupra enclavei. Marţi, ONU a cerut încetarea imediată a bombardării civililor şi a denunţat faptul că şase spitale au fost ţinta atacurilor aeriene în ultimele zile. Unele dintre acestea nu mai funcţionează. În spitalele care încă funcţionează, lipsesc paturile şi răniţii sunt trataţi pe jos, în timp ce sălile de operaţii funcţionează la maximum, informează AFP.
Unicef a condamnat la rândul său bombardamentele, declarând că ‘niciun cuvânt nu va face dreptate copiilor ucişi, mamelor , taţilor şi rudelor lor’.
Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care dispune de o reţea vastă de surse în ţara afectată de război, o ‘ofensivă (terestră) aşteaptă undă verde’. Potrivit cotidianului Al-Watan, apropiat regimului sirian, bombardamentele ‘sunt doar o fază iniţială a unei operaţiuni de anvergură, care poate începe oricând’. Prin urmare, rebelii vor trebui să se confrunte pe teren cu trupele regimului sprijinite de armata rusă.AGERPRES
