Astfel, potrivit actului normativ, locuinţele pot fi construite de beneficiarii care deţin terenul sau de asociaţii fără personalitate juridică, formate din cel puţin şapte persoane, dintre care cel puţin unul trebuie să fie proprietarul terenului. De asemenea, cei care solicită un credit garantat de stat trebuie să facă dovada că până la data solicitării creditului „nu a deţinut în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nici o locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită”.

În baza contractului de garantare, beneficiarul nu are voie să vândă locuinţa şi terenul pe o perioadă de cinci ani, cu excepţia cotei părţi aferente fiecărei locuinţe construite către oricare dintre membrii asociaţiei. Totodată, asupra construcţiei va fi instituit, pe toată durata garanţiei, un drept de ipotecă de rangul I în favoarea statului şi unul de rangul II în favoarea băncii. „Ipoteca instituită asupra locuinţei, respectiv asupra locuinţelor viitoare, se intabulează după ce în prealabil a fost notată autorizaţia de construire în cartea funciară”, se mai arată în document.

În cazul în care beneficiarul nu mai are bani să-şi plătească creditul, Ministerul Finanţelor Publice are posibilitatea de a prelua finanţarea garantată şi locuinţa şi să o atribuie altei persoane fizice care îndeplineşte criteriile de eligibilitate în cadrul programului. Deşi iniţial programul Prima Casă a fost lansat la nivel declarativ pentru revigorarea sectorului construcţiilor, de-abia anul acesta autorităţile s-au gândit să ofere posibilitatea construirii de locuinţe cu un credit garantat de stat. Cei interesaţi de acest program beneficiază de o garanţie de cel mult 70.000 de euro, iar în cazul celor care se asociază, plafonul maxim de garantare este de 75.000 euro.