Normal
0

false
false
false

MicrosoftInternetExplorer4

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”;
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}

Dacă Mircea Geoană este direct şi spune clar că este adeptul impozitării progresive a veniturilor, Traian Băsescu este vag şi vorbeşte despre polarizarea prea mare a societăţii şi de venituri distribuite “neechitabil” – adică despre nevoia de nivelare a veniturilor populaţiei.

Iată ce spune Geoană în proiectul său prezidenţial “O singură Românie”: Eşecul cotei unice se vede limpede astăzi în timpul crizei: taxe mai multe, supraimpozitarea muncii, credite mai scumpe, preţuri mai mari, locuri de muncă mai puţine.

Politica fiscală trebuie transformată într-o pârghie menită să încurajeze munca, investirea, inovarea şi creşterea productivităţii. Fără a descuraja, ci dimpotrivă, pentru a stimula muncă, impozitarea progresivă globală este de natură să genereze creşterea economisirii şi să reducă polarizarea socială.

Preşedintele în exerciţiu nici măcar nu aminteşte în programul său de cota unică. Deşi nu scrie în clar că urmăreşte introducerea impozitării progresive, Băsescu se arată deranjat de polarizarea socială, o temă favorită a susţinătorilor impozitării progresive.

În “viziunea sa” despre consolidarea clasei mijlocii, Băsescu notează: Astăzi, veniturile sunt într-o mare măsură încă distribuite neechitabil. Persistă inegalităţi semnificative. Societatea este încă polarizată. La un capăt cei puţini şi foarte bogaţi iar la celălalt cei încă mulţi şi săraci. Este nevoie să creştem veniturile mai mici şi să reducem sărăcia. Clasa mijlocie trebuie să devină puternică şi reprezentativă pentru România. Baza acesteia trebuie să fie comunităţile de salariaţi şi de mici întreprinzători. Veniturile acestor categorii trebuie să fie mai apropiate.

România nu mai are impozitare progresivă pe venituri de la 1 ianuarie 2005, când a fost introdusă cota unică de 16%.

În 2004, firmele cu angajaţi se chinuiau cu nu mai puţin de cinci trepte de taxare: 18%, 23%, 28%, 34% şi 40%.

Cota inferioară, de 18%, se aplica uni salariu de doar 240 de lei (2.400.000 lei vechi) sau 60 de euro, la cursul mediu din 2004. Cea maximă, de 40%, se aplica salariilor ce depăşeau 1.300 de lei (13.000.000 lei vechi) sau 320 de euro.

Sarcina fiscală scădea însă, pe alocuri, substanţial, datorită diferitelor deduceri, cum era cea personală, de 2.000.000 de lei vechi pe lună.

De asemenea, deducerile în cazul drepturilor de proprietate intelectuală erau de 60%. Unele categorii de venituri erau impozitate mai puţin decât azi. De exemplu, cele din tranzacţiile cu acţiuni erau de 1%. Veniturile din dividende erau impozitate cu 5%.