Păşuni verzi şi dealuri cât vezi cu ochii. În vârful dealului, Bernard Jaquett se poate simţi ca la el acasă în Elveţia. Dar asta este România. Acum doi ani, Bernard a venit aici pentru a creşte vite. Cireada lui paşte pe un teren foarte vast, ceva ce în Elveţia este un lucru nemaîntâlnit. Aşa începe reportajul celor de la France 24.

“Media unei ferme, ca suprafaţă, este de 40-50 de ha, cine are 80 ha este considerat un mare proprietar, în timp ce aici am putut cumpăra 600 de ha în doar câteva luni”, spune Bernard Jaquett, crescător elveţian de vite.

Fosta viaţă a lui Bernad în costume extravagante, întâlniri şi hoteluri de lux face parte acum din trecut. Omul de afaceri a renunţat la tot pentru a se face cowboy în Carpaţi, unde a fost primit cu braţele deschise.

Preţurile terenurilor, de 40 de ori mai mici

România atrage investiţii, iar milioane de hectare de teren agricol sunt de vânzare, la preţuri ce pot fi chiar şi de 40 de ori mai mici decât în Europa de Vest. În plus, se aşteaptă dublarea granturilor oferite de UE pentru argicultură.

“Aici sunt destule terenuri pentru a creşte vite la scară largă. Acest loc ar putea deveni un Texas al Europei”, mai spune omul de afaceri elveţian.

În centrul României, alţi expaţi suedezi şi-au pus pe roate afaceri în agricultură. Ambiţiile lor sunt la fel de mari ca şi investiţiile. Aceştia cresc sute de vite pe terenul nou cumpărat de 4.000 de ha, iar planul lor este de a distribui carne în întreaga Europă.

“Acum este momentul potrivit pentru a investi în România. Suntem parte a unui grup care a ralizat acest lucru mai devreme. Am venit aici repede, pentru că este nevoie de mult timp pentru a pune pe picioare o fermă atât de mare” spune Samuel Widmer, directorul general al Karpaten Meat, care împreună cu partenerul său a investit în două foste ferme de lapte la Marpod şi Nocrich, judeţul Sibiu.

Nu doar creşterea vitelor s-a dovedit atractivă pentru inevstitorii elveţieni. În vestul României, o familie elveţiană a cumpărat 800 ha de teren şi acum produce anual 600 de tone de cereale. Întreaga recoltă este exportată în Elveţia şi Germania, iar cererea este în continuă creştere.

“Până acum, o astfel de producţie venea din China, Canada sau SUA. Este bine să încercăm să producem aceste lucruri, aici, în Europa”, spune Lukas Kelterborn, directorul de dezvoltare al Bio Farmland, situată în apropiere de Arad.

Pentru fermierii elveţieni, totul este simplă matematică. În România, un hectar de teren agricol costă 2.000 de euro (, în timp ce în ţările lor natale, aceste preţuri pot ajunge şi la 80.000 de euro. Dar vestea se răspândeşte rapid printre investitorii străini, astfel că germani, italieni şi francezi, toţi vin să vadă ce se poate face în El Dorado-ul agriculturii.