Despăgubirile primite de România pentru tezaurul dacic furat în Olanda. Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările din aur, de negăsit

România va primi despăgubiri în valoare de 5,7 milioane de euro în urma furtului tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda, eveniment petrecut în luna ianuarie.

Printre piesele furate se numără celebrul Coif de la Coţofeneşti și trei brăţări-spirală din aur, artefacte de o valoare arheologică inestimabilă, care făceau parte dintr-o expoziție temporară împrumutată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

Bani în loc de istorie: 5,7 milioane de euro pentru patru piese dispărute

Potrivit unui răspuns oficial al MNIR transmis către Antena 3 CNN, procedurile pentru acordarea despăgubirii sunt deja în derulare. Suma de 5,7 milioane de euro reprezintă valoarea stabilită prin polița de asigurare a celor patru bunuri culturale, iar responsabilitatea plății revine companiei de asigurări care a acoperit artefactele expuse în Olanda.

„Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului [...] se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații. [...] MNIR confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în contact permanent cu compania de asigurări”, precizează instituția muzeală.

După finalizarea evaluărilor administrative și legale, suma urmează să fie transferată într-un cont al Muzeului Național de Istorie, iar ulterior în unul gestionat de Ministerul Finanțelor. Totuși, în cazul în care obiectele vor fi recuperate, România va avea obligația legală de a returna despăgubirea.

Jaful spectaculos: explozibil, interlopi și investigații sub acoperire

Furtul a avut loc în luna ianuarie, când hoții au folosit explozibil pentru a pătrunde în muzeu și a sparge vitrinele. Atacul a vizat direct cele patru piese din aur dacic, aflate în expoziție temporară.

Inițial, ancheta a luat în calcul ipoteza unui jaf orchestrat de crima organizată din România, cu scopul de a obține eliberarea unui deținut român. Presa olandeză a susținut că artefactele ar fi fost gândite ca monedă de schimb pentru scăparea unui criminal din închisoare. Ulterior, procurorii olandezi au exclus această ipoteză, dar ancheta rămâne deschisă.

În încercarea de a recupera obiectele, autoritățile au apelat la investigatori sub acoperire, care s-au dat drept colecționari de artă. Aceștia au intrat în contact cu fratele unuia dintre suspecți, care fusese surprins anterior pe camerele de supraveghere ale muzeului. Investigatorii i-au oferit inițial 500.000 de euro, un telefon mobil și ulterior încă 5.000 de euro pentru informații suplimentare. Acesta a afirmat că obiectele nu au fost distruse, dar că nu cunoaște locația exactă.

Surse olandeze au relatat că autoritățile au mărit miza și au oferit ulterior 400.000 de euro pentru recuperarea tezaurului, însă suspectul a refuzat oferta, considerând suma „prea mică”.

Coiful de la Coțofenești și brățările – de negăsit

Deși investigațiile continuă, Coiful de la Coţofeneşti și cele trei brăţări din aur rămân dispărute, la peste șase luni de la jaf. Coiful, descoperit în 1929 la Coțofenești (județul Prahova), este unul dintre cele mai valoroase obiecte de patrimoniu ale României, datând din secolul IV î.Hr., decorat cu motive mitologice și zoomorfe de o rară complexitate artistică. Brățările spiralate din aur, provenind din perioada Regatului Dac, sunt simboluri ale elitei războinice și religioase din acea epocă.

Incidentul a generat controversă publică în România, mai ales în legătură cu decizia de a trimite piese atât de valoroase în afara țării. Directorul MNIR a fost demis după jaf, iar opinia publică a criticat dur lipsa de prudență în gestionarea unui patrimoniu cu o asemenea valoare istorică.