AcasăEuropaEuractiv: România se alătură oilor negre UE din cauza scăderii libertății presei

Euractiv: România se alătură oilor negre UE din cauza scăderii libertății presei

Presa independentă din România se arată tot mai pesimistă din cauza unor încălcări ale libertății sale și din cauza a ceea ce, în opinia sa, ar însemna un regres cauzat de personalită politice, ea intrând în rândul statelor care se confruntă cu probleme legate de libertatea presei, arată o analiză Euractiv. Publicația europeană face o trecere în revistă a principalelor cazuri de intimidare și amenințare la adresa ziariștilor independenți din România.

Analiza Euractiv, preluată de Rador:

De multă vreme, „oile negre” din UE, în privința drepturilor jurnaliștilor, au fost Ungaria, Malta și Grecia, dar și Olanda, unde cazul încă nerezolvat al asasinării unui jurnalist a lăsat o pată greu de șters. Dar România, o țară membră a organizației începând din 2007, se confruntă și ea acum cu propriile probleme.

Miercuri, organizația Reporteri fără Frontiere a tras semnalul de alarmă în urma hărțuirii continue a Emiliei Șercan, o jurnalistă de investigație, care a dezvăluit că premierul Nicolae Ciucă și-ar fi plagiat lucrarea de doctorat. „Deși principiile confidențialității anchetei sunt aplicate, potrivit informațiilor aflate la dispoziție, autoritățile juridice par să nu fi făcut un progres relevant după ce Emilia Șercan a devenit obiectul unor hărțuiri și al unor campanii murdare prin publicarea unor fotografii care țin de viața sa privată și printr-o așa-zisă scurgere de informații-cheie din anchetă, care nu a făcut decât să amplifice dezvăluirea fotografiilor respective”, au declarat membri ai organizației într-o scrisoare adresată unor lideri politici și unor șefi ai instituțiilor vizând aplicarea legii.

În februarie 2022, Șercan a fost informată prin Facebook de către o persoană necunoscută că cinci fotografii de-ale sale, făcute cu 20 de ani în urmă, au fost publicate pe 34 de situri porno. Ea a înaintat o plângere la poliție cu privire la sustragerea fotografiilor și a publicării lor prin internet. La câteva zile după depunerea plângerii, ea a găsit o pagină web din Moldova care a publicat cinci astfel de fotografii, plus un mesaj de pe Facebook, mesaj pe care ea l-a primit și l-a transmis ulterior poliției române. Ea a dedus că articolul a fost publicat cu aproximativ 40 de minute după ce a părăsit secția de poliție, fiind ulterior difuzat pe alte 74 de pagini web.

Ea a depus o nouă plângere, legată de o posibilă scurgere de informații de la poliție. Poliția i-a prezentat raportul, apărut ulterior în diverse publicații, ceea ce o elibera de orice vină. Șercan afirmă că raportul nu este plauzibil și a fost “inventat”. “Este cu atât mai important să se ancheteze asemenea delicte, având în vedere că ele sunt evident îndreptate asupra unei jurnaliste care a fost amenințată din cauza anchetei sale tema unor practici legate de plagiat, promovate de șefi ai unora dintre cele mai importante instituții de stat, inclusiv instituții din sectorul învățământul militar“, se subliniază în scrisoare.

Dar toate aceste amenințări survin pe fondul unui climat care, pentru jurnaliștii români, e în continuă stare de agravare.

În ultimele luni, s-au semnalat mai multe incidente, cum ar fi amenințările la adresa soției unui redactor-șef de la G4Media din partea unui angajat al Ministerului Apărării, reținerea unor jurnaliști italieni după ce o senatoare i-a închis în biroul său în urma unui interviu, atacuri la adresa jurnaliștilor prezenți la congresul Partidului Național Liberal și presiunile de ordin juridic venite din partea unui primar din București.

Mai mult, un judecător din Iași i-a cerut unui jurnalist, care a dezvăluit un caz de corupție legat de un europarlamentar român, să-și dezvăluie sursele.

În cazul dezvăluirilor făcute de (Emilia) Șercan, procedurile juridice îndreptate împotriva premierului pe tema presupusului plagiat au fost oprite fără să existe vreo anchetă ulterioară.

Toate aceste incidente survin într-un moment când sursele independente se zbat să supraviețuiască. Dată fiind pandemia COVID-19, guvernul a mai redus din fondurile acordate presei, astfel încât, curând, ea a încetat să mai dezvăluie scandalurile din sânul guvernului.

În declarația venită din partea redactorul-șef de la G4 Media, Cristian Pantazi, se arată: “Se pare că statul a fost luat ostatic”. El a adăugat că “România a ajuns să se numere printre țările cu manifestări autoritare, precum cele din Polonia și din Ungaria, unde derapajele democratice sunt deja sancționate de Comisia Europeană”. În acest an, conform Indexului vizând Libertatea Presei al RSF, România a coborât de pe locul 46 pe locul 56. Deși metodologia s-a schimbat în 2022, „discursul agresiv al politicienilor la adresa jurnaliștilor” și amestecul procurorilor în activitatea jurnaliștilor stârnesc o „serioasă îngrijorare”.

Lăsând problema nerezolvată, UE s-ar putea confrunta printre membrii săi cu o nouă țară care ridică probleme în privința libertății presei și, inerent, în privința respectării statului de drept.

Săptămâna trecută, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a vizitat țara și, în privința libertății presei, ea a declarat următoarele: „Observ probleme similare și în alte state membre, în special o slăbiciune de ordin economic… De asemenea, observăm că există probleme în privința unor posibile presiuni politice asupra presei”.

Articol de Alice Taylor și Bogdan Neagu / Traducerea Rador: Alexandru Danga /

Ultimele Articole