Atunci când observăm cum alţi oameni primesc cadouri, avem tendinţa să ne dorim şi noi unul. Zilele de naş­tere şi de nume le oferă multora, în cele mai multe culturi de pe glob, o ocazie să primească daruri într‑o zi specială a fiecăruia, o dată pe an. De Crăciun, pe de altă parte, unii oameni care nu primesc cadouri s‑ar putea simţi excluşi sau chiar lezaţi. Este o problemă complicată pentru minorităţile religioase din naţiunile predominant creştine.

Lumina cadourilor. Olanda furnizea­ză un exemplu interesant, deşi de factură laică, despre cum pot reacţiona oamenii la norocul semenilor. În cadrul unei loterii săptămânale, aproximativ o treime din populaţia regatului Ţărilor de Jos îşi aşteaptă şansa de unu la 430.000 la extragerea unui cod poştal câştigător. Toţi deţinătorii de bilete din zona norocoasă primesc o sumă în numerar de aproximativ 10.000 de euro, iar unul dintre ei primeşte în plus şi o maşină. Este ca un fel de Crăciun local: toată lumea din zona poştală respectivă ştie că unii vecini au câştigat. Un studiu recent a descoperit că vecinii câştigătorilor sunt influenţaţi de eveniment şi un procentaj mai mare dintre ei ajunge să‑şi cumpere o maşină nouă în următoarele şase luni şi să‑şi renoveze exteriorul casei, chiar dacă nu au cumpărat bilet la loterie (potrivit articolului „Efectele premiilor la loterie asupra câştigătorilor şi vecinilor acestora.

Dovezi de la Loteria Codurilor Poştale din Olanda“, apărut în „American Economic Review“).

Sunt puţini copiii care primesc echivalentul a 10.000 de euro în cadouri de Crăciun. Cu toate acestea, pentru un copil, Crăciunul este echivalent cu bonusul unui trader de pe Wall Street. Aproape că poţi pipăi atitudinea concurenţială. Evreii americani reprezintă un exemplu grăitor. Festivalul luminilor, Hanukkah, este o sărbătoare evreiască relativ minoră, care are loc cu puţin timp înainte de Crăciun. Este uneori numit „Crăciunul evreiesc“, iar în familiile cu o moştenire religioasă mixtă, festivitatea de sezon a ajuns să fie poreclită „Chrismukkah“ (pornind de la Christmas, sărbătoarea lui Hristos – n.r.).

Ran Abramitzky, Liran Einav şi Oren Rigbi de la Universitatea Stanford au studiat comportamentul părinţilor evrei din Statele Unite şi au descoperit că familiile cu copii cu vârsta sub 18 ani sărbătoresc Hanukkah mult mai sârguincios. Cu cât sunt mai puţini evrei într‑o anumită ţară (şi din acest motiv, cu atât e mai mare expunerea lor la evenimentele de Crăciun), cu atât cheltuiesc mai mulţi bani pe produse legate de sărbătoarea de sezon.

Un alt exemplu vine dinspre austriecii şi germanii originari din medii turceşti. Nu există o sărbătoare musulmană în apropierea Crăciunului (deşi Kurban Bairam, o sărbătoare apropiată ca profil, are loc uneori cu câteva săptămâni sau chiar zile înainte – n.r.). Presiunea competitivă i‑a făcut în schimb pe unii membri ai acestor comunităţi să se comporte ca mulţi atei: sărbătoresc Crăciunul fără conotaţiile lui religioase. Citește articolul în MONEY EXPRESS